Summit-ul UE nu vede nicio criză bancară

Şefii de stat şi de guvern ai Uniunii Europene încearcă să se liniştească pe ei înşişi, dar şi pieţele din Europa. "Sistemul bancar din Europa este stabil", au declarat atât cancelarul german Olaf Scholz, cât şi preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, alături de mulţi alţii. În cadrul reuniunii UE la vârf de la Bruxelles, ei au anunţat că momentan nu există niciun risc ca în spaţiul euro să se repete fenomene asemănătoare cu cele din sistemul bancar al SUA şi din banca Credit Suisse din Elveţia. "Capacitatea băncilor de a se împotrivi unor astfel de evoluţii a fost ameliorată în ultimii ani. Aceasta este rezultatul regulilor noi care au fost introduse. Sunt sigur că lichidităţile şi capacitatea de împotrivire sunt solide în sistemul nostru bancar", a declarat şeful grupei euro, ministrul irlandez de Finanţe, Pascal Donohue, la Bruxelles. "Dar nu vom deveni acum delăsători. De aceea autorităţile de control observă evoluţiiile din zona euro cu maximă atenţie."

"Nu există motiv de îngrijorare"

Inflaţia rămâne ridicată în UE, la aproximativ cinci procente în acest an. De aceea Banca Centrală Europeană (BCE) va majora probabil în continuare dobânda de referinţă, dar este posibil ca viteza majorărilor să se mai reducă, a sugerat preşedinta BCE, Christine Lagarde, care a luat şi ea parte la reuniunea la vârf. BCE pleacă de la premisa că falimentul unor bănci izolate din SUA nu va afecta direct băncile europene. Cu toate acestea, valoarea acţiunilor Deutsche Bank la bursa din Frankfurt s-a prăbuşit în această zi de vineri temporar cu 15 la sută. Iar acţionarii sunt în continuare îngrijoraţi. "Deutsche Bank este un institut bancar foarte profitabil. Nu există motive de îngrijorare", a asigurat cancelarul Olaf Scholz la capătul reuniunii la vârf de la Bruxelles, în încercarea de a linişti spiritele.

Uniunea bancară urmează a fi desăvârşită

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat deja ieri seară, la capătul unor consfătuiri cu şefii de stat şi de guvern, că uniunea pieţelor de capital şi uniunea bancară în interiorul Uniunii Europene sunt proiecte care trebuie să avanseze. În cazul uniunii bancare există încă dispute mai ales vizând asigurarea în comun a depunerilor. Germania se opune unei comunizări complete, fiindcă băncile germane nu ar trebui să-i salveze pe depunătorii din alte state ale UE, care au sisteme mai puţin robuste de asigurare a depunerilor. Şeful grupului euro, Paschal Donohue, a cerut şi el înfiinţarea cu adevărat a uniunii bancare, care a fost decisă deja de multă vreme. Acelaşi lucru este valabil şi în cazul întăririi "fondului de destructurare", menit să desfiinţeze în comun băncile din zona euro care nu mai sunt viabile.

Situaţia nu e rea în zona euro

În general, ministrul irlandez de Finanţe, Pascal Donohue, a spus că situaţia este pozitivă în UE. "Zona euro este rezistentă şi aşteptăm o creştere economică în acest an", a declarat el. Ocuparea forţei de muncă se află la nivel ridicat, preţurile la energie sunt în scădere. În ciuda efectelor războiului rus de agresiune în Ucraina, nici nu poate fi vorba în UE de o recesiune. Dar este necesar, a continuat şeful grupei euro, ca statele membre să-şi ajusteze politica fiscală, să cheltuie mai puţini bani şi să contracteze mai puţine credite, pentru a nu încuraja inflaţia. Acesta a fost drumul corect după criza de coronavirus, dar acum se impun, potrivit analizei experţilor Comisiei Europene, disciplină bugetară în statele membre şi austeritate în locul noilor credite. În acest context, şefii de stat şi de guvern au promis să înceapă reforma Pactului de Creştere şi Stabilitate, care dictează şi regulile privind datoriile. În acest moment pactul, care reduce noile datorii la maximum trei la sută din PIB, suspendat din pricina crizei de coronavirus, se află în continuare în această stare.

Este necesară restructurarea economiei 

Şefii de stat şi de guvern au salutat proiectele de legi ale Comisiei Europene, prin care economia europeană va deveni mai puţin dependentă de materiile prime şi de subansamblele din China, şi se va readuce în Europa producţia de semiconductori şi baterii. În plus, se vor aloca mai multe fonduri europene pentru restructurarea economiei, astfel încât să devină mai sustenabilă şi mai neutră din punct de vedere climatic. Aceasta include, la dorinţa Franţei, şi "tehnologie nucleară modernă". La aceste legi se lucrează, a declarat cancelarul Scholz, dar ritmul de lucru ar trebui accelerat.

UE nu mizează pe subvenţii şi protecţionism, a spus Ursula von der Leyen. Preşedinta Comisiei Europene a anunţat că în disputa cu SUA, legată de subvenţiile inechitabile acordate producătorilor de automobile electrice, s-a găsit o soluţie. "SUA au aprobat ca producătorii europeni de automobile să aibă acelaşi acces la piaţa americană şi la avantaje fiscale ca şi concurenţii lor americani. Materii prime care se produc sau prelucrează în UE vor fi tratate la fel ca materiile prime din SUA", a declarat ea.

"Lucrurile avansează prea încet"

Fabian Zuleeg, economist-şef în cadrul institutului de analiză "European Policy Centre" (EPC), vede cu ochi critic rezultatele summit-ului UE. "Nu trebuie să devenim doar mai rapizi, trebuie să devenim şi mai inteligenţi în privinţa răspunsurilor pe care le dăm", a declarat el pentru DW. Schimbarea de etapă istorică, pe care a proclamat-o cancelarul german trebuie acum aplicată şi în politică. Aceasta ar însemna ca "statele membre ale UE să îşi ia sub lupă şi tabu-urile, domeniile în care insistă să rămână imobile. Ţările membre trebuie să recunoască faptul că nu va funcţiona dacă toţi insistă să-şi menţină poziţiile." Germania nu este o ţară care să dea tonul în această privinţă, consideră Fabian Zuleeg. Disputa legată de motorul cu ardere internă şi combustibilii ecologici, dintre Berlin şi Comisia Europeană, arată că Germania dă mai degrabă înapoi în anumite domenii. "Aceasta nu este conducerea de care avem nevoie în Europa, pentru ca lucrurile să avanseze mai rapid." Ministrul german al Transporturilor, liberalul Volker Wissing, se luptă în continuare cu UE, astfel încât maşinile cu motoare pe benzină să poată fi înscrise în circulaţie şi după anul 2035, dacă ard combustibil obţinut din curent electric.