Speranţe slabe pentru procesul de pace din Orientul Mijlociu

Ministrul german de externe Guido Westerwelle este îngrijorat. La New York, el a declarat că speră că ziua în care Autoritatea Palestiniană a depus oficial cerere de primire a statutului de membru cu drepturi depline al ONU să nu însemne începutul unei deteriorări grave a situaţiei în Orientul Mijlociu.

Preşedintele palestinian Mahmud Abbas a înmânat secretarului general al ONU Ban Ki Moon solicitarea oficială ca Palestina să devină membru cu drepturi depline al celui mai important for internaţional. Un pas neagreat de SUA, Israel şi multe state europene, care au avertizat că decizia ar putea duce la escaladarea tensiunilor din regiunea de conflict.

În discursurile care au urmat acestui gest, atât preşedintele Abbas cât şi premierul israelian Benjamin Netanyahu şi-au reiterat disponibilitatea pentru pace, menţinându-şi însă poziţiile care fac reluarea negocierilor directe imposibilă.

Şeful diplomaţiei germane Westerwelle a cerut comunităţi internaţionale să-şi sporească eforturile de mediere a conflictului. Cvartetul pentru Orientul Mijlociu a reacţionat rapid, cu un plan concret de măsuri care ar urma să îmbunătăţească situaţia: în interval de o lună ar urma să fie reluate negocierile de pace, în trei luni se vor face propuneri privind trasarea graniţelor noului stat palestinian şi măsurile de securitate necesare, în şase luni se vor înregistra primele progrese substanţiale. La sfârşitul lui 2012 ar trebui să existe un acord de pace.

Consiliul de Securitate analizează luni cererea palestinienilor

Germania a salutat anunţul Cvartetului. Se speră că acest calendar precis va ajuta la depăşirea actualului impas din Orientul Mijlociu. Totuşi, Cvartetul format din SUA, Rusia, UE şi ONU nu are putere de decizie, el poate să facă doar propuneri. Astfel de iniţiative au mai existat.

Proiectul Cvartetului nu face referire la aşezările evreieşti din teritoriile palestiniene sau la graniţele viitorului stat palestinian. Secretarul de stat american Hillary Clinton a arătat că declaraţia Cvartetului reprezintă convingerea comunităţii internaţionale că o pace de durată nu poate fi obţinută în regiune decât prin negocieri.

De aceea, UE şi SUA au încercat să-l convingă pe Abbas să renunţe la demersul unilateral de la ONU. Cele mai multe state din Adunarea Generală a ONU şi-au exprimat simpatia faţă de Abbas, al cărui discurs a fost aplaudat îndelung.

Consiliul de Securitate, care va decide soarta cererii palestiniene, se întruneşte luni. Nu se va lua o hotărâre, ci va fi creat mai întâi un comitet care va analiza dosarul. Chiar dacă nouă din cei 15 membri ai Consiliului vor vota în favoarea iniţiativei palestiniene, aceasta va eşua pentru că SUA au anunţat deja că o vor bloca prin veto.

Un Cvartet depăşit?

Urmările acestui pas făcut de palestinieni sunt greu de anticipat. Israelul a ameninţat cu măsuri vindicative. Şi congresmeni americani au avertizat că vor tăia ajutoarele financiare pentru Autoritatea Palestiniană, cifrate la 500 de milioane de dolari anual. Khaled Elgindy, de la Institutul Brookings din Washington, crede însă că demersul palestinian nu este o catastrofă, aşa cum declară numeroşi observatori.

Elgindy a fost consilier al palestinienilor la negocierile cu Israelul în perioada 2004-2009. El argumentează că nu poţi să distrugi un proces de pace inexistent. "Vedem cum o mare parte din comunitatea internaţională realizează că abordările de până acum în acest dosar nu au funcţionat." Gestul lui Abbas poate declanşa un proces care ar putea da rezultat, susţine Elgindy, aducând idei şi actori noi sau anulând anumite influenţe din prezent.

Cvartetul pentru Orientul Mijlociu nu mai este demult un mecanism efectiv şi este prea marcat de SUA, crede Elgindy. În opinia sa, acum vor deveni mai influente Franţa sau alte state europene. Totuşi, Elgindy nu se aşteaptă la reluarea prea rapidă a negocierilor israeliano-palestiniene.

Alternativă la statutul de membru ONU

Nici James Phillips nu crede că va exista un acord israeliano-palestinian în termen de un an. Expertul fundaţiei conservatoare Heritage opinează că situaţia s-a înrăutăţit din cauza iniţiativei lui Abbas. Mai mult, pacea este imposibilă atât timp cât Hamas conduce Fâşia Gaza. Chiar dacă Abbas şi Netanyahu s-ar înţelege perfect, acordul ar fi subminat rapid de câteva rachete lansate de Hamas.

"Nu are cine să intermedieze acest conflict. Dacă şi demonstraţiile paşnice ale palestinienilor vor derapa în violenţe, cum nu este exclus, atunci atmosfera se va tensiona şi mai mult, ceea ce va anula orice şansă de pace", avertizează Phillips.

Netulburaţi de toate acestea, palestinienii au preluat deocamdată iniţiativa. Dacă cererea de a deveni membri ONU eşuează, ei au alte variante. Statutul de observator al Autorităţii Palestiniene ar putea fi consolidat sau aceasta ar putea solicita în Adunarea Generală statut de observator în calitate de stat nemembru. Aceasta le-ar da dreptul apoi să se adreseze Tribunalului Internaţional de la Haga. O astfel de solicitare va obţine fără probleme aprobarea Adunării Generale a ONU.

Autori: Christina Bergmann/Ovidiu Suciu
Redactor: Robert Schwartz