Situaţia din Grecia şi Italia, din nou în dezbaterea UE
7 noiembrie 2011
Pe fondul situaţiei critice din Grecia şi Italia, acordurile stabilite în cadrul summit-ului de la sfârşitul lunii octombrie vor trebui rapid puse în practică - a afirmat, după încheierea reuniunii de criză de la Cannes - cancelarul german Angela Merkel.
Uşor de spus, greu de făcut. Comisarul european pentru afaceri economice şi monetare, Oli Rehn, a făcut din nou presiuni asupra Greciei; ţară care a distrus încrederea partenerilor săi din Zona euro. Acum, ministrul elen al finanţelor va trebui să-şi convingă omologii europeni că Atena ştie ce are de făcut.
"Grecia va trebui să hotărască acum dacă este atât pregătită cât şi capabilă să rămână în comunitatea monetară", a declarat, în context, ministrul federal de finanţe, Wolfgang Schäuble.
Semne de întrebare planează şi asupra următoarei tranşe din pachetul de salvare. Cele opt miliarde de euro vor lua calea Atenei abia după ce Parlamentul elen va adopta programul de austeritate şi reformă.
Timpul presează. Cel târziu la mijlocul lunii decembrie, Grecia intră în faliment. Consecinţele se vor răsfrânge şi asupra partenerilor europeni.
"Vom face tot posibilul pentru a împiedica eventuala contaminare a altor ţări şi prăbuşirea întregii Zone euro" - a afirmat şeful Eurogrupului, Jean-Claude Juncker.
Juncker se referă, cu precădere, la optimizarea planului anti-criză. La summit-ul din luna octombrie, s-a decis extinderea fondului UE, de susţinere a statelor aflate în dificultate, la o mie de miliarde de euro şi recapitalizarea băncilor. Modul în care vor fi realizate aceste puncte din programul de salvare este însă controversat.
În plus, un alt motiv de îngrijorare este Italia. Atât timp cât Roma nu prezintă un plan de austeritate credibil, există riscul ca ţara să cadă în scenariul Greciei. Pentru a ţine sub control costul împrumuturilor ţărilor vulnerabile, Banca Centrală Europeană a reluat programul de achiziţii de obligaţiuni de stat.
Şi Italia riscă să fie inclusă acum în programul BCE. La Cannes, premierul Berlusconi a fost obligat să accepte că ţara va fi de facto sub supravegherea UE şi a FMI.
Autori: Martin Bohne, Claudia Ştefan
Redactor: Petre M. Iancu