Marea Neagră - una dintre prioritățile întrunirii NATO

Deutsche Welle: Cât va fi de importantă regiunea Mării Negre la întrunirea miniștrilor de Externe ai țărilor NATO de la Washington? 

Bruno Lété: Marea Neagră face de mult parte din strategia NATO, dar de scurt timp se află foarte sus pe lista priorităților. Este adevărat că în ultimii ani, Marea Neagră a rămas ușor în penumbră, în contextul implicării NATO în regiunea statelor baltice. Dar acest lucru se schimbă acum, din mai multe motive. Unul dintre ele este, sigur, Rusia. Rusia a invadat Georgia în 2008. 

Apoi ne amintim ce s-a întâmplat în Ucraina în 2014. Mai recent, incidentul din Marea Azov, în care Rusia a arestat marinari ucraineni. Apoi este chestiunea anexării Crimeei. Rusia militarizează masiv peninsula, nu numai cu trupe la sol, ci și cu sisteme anti-rachetă. Rusia transformă Marea Neagră într-un lac rusesc, pe scurt. Dar NATO nu-și poate permite acest lucru, pentru că la Marea Neagră se află trei state membre ale alianței - România, Bulgaria și Turcia - și doi parteneri importanți - Ucraina și Georgia. NATO trebuie să răspundă, așadar, la strategia de escaladare a Rusiei. 

Cum arată, mai exact, răspunsul NATO?

Ne interesează mai ales o cunoaștere mai exactă a regiunii, deci să știm mai precis ce se întâmplă în zona Mării Negre, precum și o creștere a capacității defensive. Aici se discută trei măsuri concrete. În primul rând, NATO trebuie să culeagă mai bine informații din Marea Neagră. La acest capitol sunt incluse și schimburile mai complexe de informații între membrii NATO și parteneri. În al doilea rând, ne gândim la antrenamente și exerciții ale NATO împreună cu forțele marine ale Georgiei și Ucrainei. Sunt incluse și manevre comune care să îmbunătățească compatibilitatea armamentului Georgei, Ucrainei și al  NATO. În al treilea rând, menținerea sancțiunilor împotriva Rusiei, în urma incidentului din strâmtoarea Kerci, în noiembrie 2018. Aceste trei măsuri vor fi discutate, și probabil și adoptate la Washington. Consider că per total este o evoluție pozitivă. Marea Neagră face parte din arhitectura europeană a securității și merită atenția pe care o primește acum. 

Unele măsuri care vor fi probabil decise la Washington nu sunt noi. Este totuși acest răspuns adecvat față de atitudinea Rusiei?

NATO trebuie să răspundă, bineînțeles, cu o reacție echilibrată la strategia de escaladare a Rusiei. Ceea ce se va hotărî miercuri va fi în limitele posibile din punct de vedere politic. NATO nu dorește o escaladare cu Rusia. NATO dorește să-și îmbunătățească capacitatea de ripostă și descurajare într-un mod bine calculat. Lucru care aduce NATO într-o situație dificilă. Pe de o parte, NATO trebuie să reacționeze militar la acțiunile Rusiei. Pe de altă parte, NATO trebuie să caute dialogul cu Rusia, pentru că Rusia se află, de asemenea, la Marea Neagră. Problema este că un dialog cu Rusia este dificil, pentru că Rusia nu este neapărat interesat de acest lucru. Dar dialogul este necesar și datorită faptului că riscul unor noi incidente în Marea Neagră a crescut. De exemplu, avioane militare rusești zboară foarte aproape deasupra navelor NATO. Dialogul este necesar, chiar dacă pe termen scurt se dovedește a fi dificil sau puțin productiv.

Spuneți că ceea ce se va decide mâine ”va fi în limitele posibile din punct de vedere politic”. România și Bulgaria au atitudini de abordare foarte diferite. Este acesta un compromis între cele două țări?

Deciziile NATO trebuie să fie unanime. În momentul în care NATO ia anumite decizii miercuri, înseamnă că toate cele 29 de state membre au convenit asupra lor.

Ce rol joacă statele membre din vestul Europei, cum ar fi Germania, în regiune?

Cred că toate statele membre NATO înțeleg faptul că trebuie făcut ceva împotriva strategiei de escaladare a Rusiei, inclusiv Germania. Germania sprijină activ angajamentul NATO în zona țărilor baltice. Germania are trupe care staționează acolo. Germania sprijină măsurile care vor fi decise miercuri. Altfel acest lucru nu ar fi posibil. Consider că Germania joacă un rol pozitiv. Unele țări, ca România, pretind o reacție foarte puternică, iar altele, una mai echilibrată. Sigur că este o provocare să găsești o balanță între 29 de păreri. 

O altă țară de la Marea Neagră este Turcia. Statele Unite au anunțat luni că vor stopa livrarea accesoriilor pentru avioanele de luptă F-35 către Turcia, Pentru că Turcia nu renunță la instalarea unui sistem rusesc antirachetă. Poate fi acesta motivul unui nou mare conflict intern NATO?

În ciuda tuturor disputelor, nu trebuie să uităm că Turcia este de asemenea membru NATO. Sigur că există dubii, în momentul în care Turcia cumpără un sistem de rachete rusesc. Dar acest sistem nu este compatibil cu sistemele NATO. Dacă Turcia cumpără sistemul de apărare aeriană S-400, acesta nu poate fi inclus în sistemele NATO. Dacă s-ar întâmpla acest lucru, ar fi un pericol de securitate. Rusia ar putea astfel să aibă eventual acces la informațiile interne ale NATO. Deci, în principiu, achiziția este inutilă. Cred că aceasta este o manevră politică, mai degrabă decât una strategică militară. Ankara vrea să fie bine văzută la Moscova. Dar din punct de vedere strategic militar, achiziția sistemului de rachete nu are mare valoare. În plus, între Turcia și SUA există de mult diferențe strategice. Cu toate acestea, vedem că Washington și Ankara colaborează bine în alte domenii. Așadar, una nu o exclude pe cealaltă. 

Acest lucru înseamnă că Turcia nu va deveni mai puțin importantă pentru NATO?

Dimpotrivă, Turcia devine și mai importantă. Turcia joacă un rol cheie în angajamentul NATO, din estul Mediteranei până în Irak, Siria și în regiunea Sahel. Turcia se confruntă cu multe insecurități venite din sud, iar NATO încearcă să le prevină. Turcia rămâne un partener puternic al NATO. În Ucraina, de pildă, Turcia sprijină diferite inițiative ale NATO. La modul general se știe că există diferențe, dar Turcia rămâne un aliat NATO.