Mai multe nave NATO la Marea Neagră

Odessa îl salută pe "Donald Cook". Distrugătorul american, staționat în Spania și dotat cu un sistem de apărare anti-rachetă, se află în această perioadă adesea în apele Mării Negre. În ianuarie, nava de război s-a aflat la Batumi, pentru exerciții comune cu paza de coastă a Georgiei. Acum se află în portul ucrainean Odessa. La bordul distrugătorului s-a aflat pe 26 februarie președintele ucrainean Petro Poroșenko, care s-a întâlnit acolo cu emisarul special american pentru Ucraina, Kurt Volker. Poroșenko a spus că întâlnirea ar fi una "simbolică" iar prezența distrugătorului la Odessa ar fi "un semnal important pentru Kremlin", potrivit căruia "Crimeea ar fi teritoriu ucrainean" iar "în regiune ar fi garantat traficul naval liber".

Fără prea mult zgomot, dar sub atenta supraveghere a flotei rusești din zonă, NATO își întărește prezența la Marea Neagră. Simultan cu USS Donald Cook, în regiune se mai află Standing NATO Response Force Mine Countermeasures Group 2 (SNMCMG 2), sub conducerea navei germane FSG Werra. În ianuarie, în Marea Neagră s-a aflat portavionul USS Fort McHenry. Anterior, în decembrie, a fost rândul navei de supraveghere britanice HMS Echo să staționeze la Odessa.

NATO reacționează la un incident

Motivul pentru aceste evoluții este incidentul din noiembrie din Strâmtoarea Kerci. Nave rusești au folosit atunci armamentul din dotare pentru a sechestra în apele teritoriale ale Crimeei trei ambarcațiuni ale marinei ucrainene. Deborah Sanders, de la King's College din Londra, a declarat pentru DW că Europa ar fi reacționat diplomatic "foarte întârziat" la incidentul din Strâmtoarea Kerci. De aceea, s-ar fi ales apoi varianta unei acțiuni "mai degrabă militare", și anume întărirea prezenței navelor NATO în regiune. SUA ar conduce neoficial aceste măsuri, spune Sanders. Aşa s-ar trimite Moscovei semnalul foarte important că Marea Neagră nu aparține Rusiei. Experta arată că raporturile de forțe în Marea Neagră s-au modificat în favoarea Rusiei, iar Kievul se teme de o eventuală blocadă a portului Odessa, cel mai important din Ucraina, unde este staționată și marina ucraineană după anexarea Crimeei de către Rusia.

Turcia, membră NATO, este mai reținută cu flota sa din regiune. "Turcia este nevoită să-și împartă forțele între Marea Neagră și Marea Mediterană. Ankara a decis să nu dea prioritate Mării Negre, pe fondul situației din Siria și a dependenței sale energetice de Rusia", spune Sanders. În plus, mai crede experta, ar exista riscul unei "înstrăinări și mai mari" între Turcia și NATO, din cauza "fisurilor tot mai mari" din relația Turciei cu SUA. Dar există și semnale îmbucurătoare: de exemplu, distrugătorul USS Donald Cook a efectuat exerciții comune cu o fregată turcească înainte de a veni la Odessa.

Rusia ridică pretenții

"Se poate spune că Marea Neagră a căpătat importanță sporită din cauza comportamentului Rusiei", a declarat pentru DW Hans-Joachim Stricker, viceamiral în retragere al marinei germane. El a fost comandant al flotei până în 2010. Potrivit acestuia, Rusia a arătat în repetate rânduri că Marea Neagră și Marea Azov au importanță deosebită pentru Moscova și că "nimeni altcineva nu face legea acolo". "Este o pretenție care nu trebuie defel acceptată", insistă Stricker.

El a amintit de noțiunea A2/AD (Anti Access/Area Denial). Este vorba de un concept prin care adversarilor potențiali le este blocat accesul într-o anumită zonă prin sporirea propriilor capacități militare. Adică exact ce a făcut Rusia: și-a sporit major prezența militară în Crimeea, unde a staționat sisteme de rachetă noi, inclusiv de tipul "Kalibr". Stricker spune că prezența sporită a navelor NATO în regiunea Mării Negre ar fi un "contrasemnal" la pretențiile Rusiei.

Tratatul de la Montreux

La mijlocul lui februarie, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat că Alianța ia în calcul o "consolidare și mai mare" a prezenței sale la Marea Neagră. Politicienii ruși au vorbit despre o "provocare". Dar activitățile NATO sunt limitate de tratatul de la Montreux. Acordul din 1936 a redat Turciei suveranitatea deplină asupra strâmtorii Bosfor. Potrivit documentului, navele de război ale țărilor neriverane la Marea Neagră nu au voie să staționeze în apele acesteia mai mult de 21 de zile. Limitat este și tonajul acestor nave.

"Noi credem că situația militară din Marea Neagră este mult diferită azi faţă de acum aproape o sută de ani, când a fost semnat acest tratat", a declarat reprezentantul permanent al Ucrainei la NATO, Vadim Pristaiko. El a deplâns faptul că, din cauza tratatului de la Montreux, nave mari ale NATO, precum nava amiral a flotei a șasea americane Mount Whitney, nu pot pătrunde decât rareori în Marea Neagră. Pristaiko a insistat că Ucraina își roagă partenerii să-și întărească și mai mult prezența la Marea Neagră, în urma incidentului din Strâmtoarea Kerci. Acest lucru ar arăta Rusiei că "planurile de a cuceri Marea Neagră și de a intimida prin aceasta Ucraina, ca să nu mai vorbim de Marea Azov, se vor lovi de reacția comunității internaționale", a spus Pristaiko.