Luptătorii anti-corupție ai UE

"Mai mulți bani, mai multă flexibilitate, mai puține reguli": Laura Kövesi, șefa noii procuraturi generale a Uniunii Europene, vede în fondul de reconstrucție post-coronavirus o sursă uriașă de sarcini pentru proaspăt creata autoritate. Luptele dure purtate de Kövesi în România au întărit-o pentru noua sa sarcină majoră - aceea de a proteja de abuzuri miliardele europene.

Punct de cotitură în combaterea corupției

Mai ales Parlamentul European a luptat ani buni pentru crearea EPPO (European Public Prosecutors Office) - Oficiul Procurorului Public European. A fost clar că autoritatea europeană anti-fraudă OLAF nu avea capacitatea de a pedepsi abuzul de fonduri europene, din cauză că nu avea procurori care să documenteze cazurile și să le aducă în fața instanței.

Procuratura Generală Europeană are sediul la Luxemburg, dar se bazează în mod esențial pe cooperarea cu procurori din fiecare stat în parte, a căror numire cade în atribuțiile țărilor membre. Și astfel încep deja problemele: mai întâi a întârziat Malta numirea unui procuror special comunitar, acum o face Slovenia. Premierul sloven Janez Jansa împiedică numirea unui candidat sloven la funcția de reprezentant național la Procuratura Generală a UE pentru că vrea să blocheze anchetele vânătorilor de corupți din noua structură comunitară.

"Este un scandal ceea ce se întâmplă în Slovenia. (...) Jansa postează tot felul de mesaje pe Twitter în stil Trump, ceea ce dovedește dificultățile" cu care se va confrunta noua autoritate europeană, spune europarlamentarul liberal german Moritz Körner. Slovenia ar face bine să scape de acest aspect "penibil" înainte de a prelua președinția prin rotație a blocului comunitar. Iar șefa EPPO Kövesi a scris în ziarul sloven "Delo": "Lipsa colaborării oneste ne îngreunează sarcina de a îmbunătăți protejarea bugetului european și de a apăra statul de drept."

Totuși, înființarea Procuraturii Generale a UE este privită drept punct de cotitură. Deputata europeană social-democrată Katarina Barley privește noua autoritate în contextul politic mai larg. Din perspectiva ei, UE se confruntă în premieră cu pericolul unei eroziuni din interior. "Corupție am avut întotdeauna, acum ne confruntăm însă și cu forțe care vor să disloce valorile noastre europene." În acest context, noua procuratură transnațională face parte din autoapărarea europeană.

Anchete transnaționale, urmărire penală la nivel național

Funcționarea Procuraturii Generale Europene se bazează pe acceptare din partea țărilor membre: un for alcătuit din 23 de procurori naționali, condus de Kövesi și de adjunctul ei, juristul german Andrès Ritter, decide dacă dosarele de corupție analizate vor fi urmărite penal. În țările membre, sunt numiți special juriști care vor lucra la aceste dosare. Anchetele practice ale autorității din Luxemburg sunt desfășurate de analiști financiari și experți care pot urmări fluxurile și utilizările suspecte de bani la nivel transnațional.

Dacă forul EPPO este convins că există dovezi suficiente privind un abuz de fonduri europene, cazul va fi adus în fața instanței naționale din statul membru în care s-au comis faptele. În acest punct se răzbună faptul că UE nu s-a angajat mai intens și mai devreme în sprijinirea independenței Justiției în anumite țări membre. În statele în care guvernul și-a subordonat deja politic Justiția, procedurile justițiare vor depinde în cele din urmă de disponibilitatea judecătorilor. 

Andrès Ritter crede că procurorii europeni vor avea foarte mult de lucru. Aproximativ 3000 de cazuri începând cu 2017, anul în care s-a decis înființarea autorității comunitare, intră în jurisdicția acesteia. "Noi suntem o promisiune făcută cetățenilor europeni", spune juristul german. Mai ales în cazul ajutoarelor financiare de combatere a efectelor pandemiei este important ca banii să nu fie deturnați și utilizați în alte scopuri. El se plânge însă deja de acum că doar jumătate din numărul posturilor aprobate pentru sediul central din Luxemburg au putut fi ocupate până în prezent. Este nevoie urgentă de anchetatori specializați. 

Ungaria și Polonia nu cooperează

Ungaria și Polonia se remarcă în grupul țărilor care refuză să coopereze cu Procuratura Europeană. Participarea este voluntară, pentru că funcționarea autorității a fost posibilă prin așa-numita "cooperare consolidată", mecanism prin care UE poate demara inițiative noi fără a fi nevoită să modifice tratatele comunitare. Pe lângă Ungaria și Polonia, nu cooperează nici Danemarca, Suedia și Irlanda. Țările scandinave aleg adesea să meargă pe propriul drum când vine vorba de domeniile Justiție și Politică Internă.

În Ungaria, sunt criticate de mulți ani lucrativele contracte finanțate prin bani europeni, contracte de care profită rude și apropiați ai premierului Viktor Orbán. Mulți cred că în Ungaria ar exista material suficient pentru anchete de corupție. Dar premierul ungar a refuzat orice fel de colaborare cu noua procuratură comunitară. 

Europarlamentarul ecologist Sergey Lagodsky speră că EPPO nu va deveni în realitatea juridică "un tigru fără dinți". "Nu ne putem lăsa împiedicați de aceste țări" și nici ele nu pot scăpa cu totul de anchetele procurorilor europeni. Investigațiile ar putea fi utilizate cel puțin ca mijloc de presiune politică.

În clasamentul Transparency International privind corupția în lume se află în a doua jumătate cinci țări din UE: Ungaria, Polonia, România, Croația și Grecia. În toate aceste țări au existat numeroase cazuri de fraude cu fonduri europene, a explicat directorul TY Michiel van Hulten la prezentarea ultimului raport anual al organizației.

Laura Kövesi nu vrea să se pronunțe cu privire la motivele pentru care unele țări membre refuză colaborarea cu Oficiul său. Ea evită afirmațiile cu conotații politice, pentru a-și proteja instituția. Așteptările de la procuroarea din România sunt mari: familia jurnalistei malteze de investigație Daphne Caruana Galizia și a jurnalistului slovac Jan Kuciak, ambii asasinați după ce au relatat despre corupție, sprijină deschis numirea doamnei Kövesi. Ea ar fi "cea mai curajoasă și mai potrivită candidată pentru această funcție". Sunt cuvinte de laudă frumoase pentru jurista din România, dar care o și obligă în același timp. Ea începe de azi o muncă dificilă.