Kovesi castiga procesul la CEDO impotriva Romaniei

Potrivit minutei instantei europene, judecatorii au constatat ca lui Kovesi i-au fost incalcate dreptul la un proces echitabil si dreptul la libera exprimare.

Laura Codruta Kovesi, actualul procuror sef al Parchetului European, a reclamat ca atunci cand a fost demisa din functia de procuror-sef DNA, pe 9 iulie 2018, prin decretul presedintelui Klaus Iohannis in urma unei decizii a Curtii Constitutionale, i s-au incalcat doua drepturi fundamentale.

Dreptul la un proces echitabil - nu a avut acces la o instanta sa-si apere drepturile cu privire la revocarea disciplinara din functia de procuror sef DNA.

Dreptul la libera exprimare - demiterea sa, in baza unei evaluari a fostului ministru al Justitiei, Tudorel Toader, a fost facuta dupa ce s-a exprimat public in calitate de sef la DNA pe mai multe reforme legislative care afectau sistemul judiciar. Era vorba de modificarile legislative privind amnistia/gratierea, Codurile Penale si Legile Justitiei.

Motivarea CEDO

Potrivit deciziei CEDO, judecatorii europeni au aratat ca in dreptul din Romania exista posibilitatea generala de a contesta in fata instantelor o decizie administrativa, iar un decret prezidential este o astfel de decizie administrativa. Acesta a fost punctul de vedere al Guvernului.

Totusi, judecatorii europeni sustin ca exemplele prezentate de Guvern nu privesc situatii similare cu cea a lui Kovesi, mai ales ca era vorba de adoptarea de catre presedinte a unui decret pentru scoaterea dintr-o functie de conducere a unui procuror in urma unui ordin specific dat de Curtea Constitutionala.

"Cu privire la acest aspect, Curtea constata ca, in decizia sa din 30 mai 2018, CCR a mentionat in mod special ca, in circumstantele cazului solicitantului, instantele administrative au limitate caile de a revizui decretul prezidential pentru inlaturarea solicitantului."

Pracic, daca Kovesi ar fi facut un demers in instanta, de a contesta decretul prezidential, ar fi fost vorba de un demers formal.

O astfel de cale, daca ar fi fost urmata de fosta sefa DNA, nu ar fi fost un remediu eficient in ce priveste nucleul plangerii lui Kovesi, noteaza CEDO: "Inlaturarea ei a fost o sanctiune disciplinara ilegala, declansata de opiniile sale exprimate public in contextul reformelor legislative."

Astfel, CEDO precizeaza ca Kovesi nu ar fi avut acces la o instanta sa-si apere efectiv drepturile cu privire la revocarea disciplinara din functia de procuror sef DNA, in baza declaratiilor facute.

"Avand in vedere cele de mai sus, in lipsa unor exemple de jurisprudenta interna a unor cazuri similare si avand in vedere natura obligatorie si specifica a deciziei adoptate de CCR in cauza actuala, Curtea nu este convinsa ca solicitantul (Kovesi - n.red.) avea o cale interna disponibila pentru a ataca eficient in instanta ceea ce intentiona cu adevarat sa conteste, si anume motivele scoaterii ei din functia de procuror sef al DNA prin decretul prezidential din 9 iulie 2018", explica CEDO.

Cititi articolul integral AICI.