Dodon, deconectat a patra oară din funcția de președinte

Dodon a refuzat repetat numirea în funcție a Silviei Radu (la Ministerul Sănătății) și a lui Nicolae Ciubuc (la Ministerul Agriculturii) - doi miniștri propuși de liderul PD, Vlad Plahotniuc pe 18 septembrie.

Democrații îl suspendă ori de câte ori vor

Astfel, în baza hotărârii Curții, decretele de numire în funcție a celor doi miniștri vor putea fi semnate fie de președintele Parlamentului, Adrian Candu, fie de premierul Pavel Filip. Dodon susține că remanierea este făcută de PD în scopuri strict electorale. Potrivit lui, Curtea Constituțională a comis o dublă ilegalitate: a zădărnicit încercarea sa de a stopa o gravă încălcare a legislației și a creat condiții ca această încălcare să fie promovată de un președinte interimar.

Președintele pro-rus susține că Silvia Radu nu poate fi numită ministru al Sănătății, deoarece nu are „cel puțin cinci ani vechime în specialitatea/profilul funcției publice respective”, așa cum prevede legea. În ceea ce privește candidatura lui Ciubuc, președintele susține că acesta „nu corespunde criteriilor de integritate”: „Cei de la guvernare știu foarte bine despre abaterile penale pe care le-a comis acesta”, a comentat Dodon.

Prima dată, Igor Dodon a fost suspendat din funcție în octombrie 2017, atunci când a fost învestit ministrul Apărării, Eugen Sturza. Ulterior, în ianuarie 2018, Dodon a fost suspendat a doua oară pe motiv că a refuzat să confirme 7 miniștri noi desemnați de Plahotniuc. A treia oară, Dodon a fost suspendat (/dw/ro/dodon-suspendat-a-treia-oar%C4%83-vor-s%C4%83-bage-la-pu%C8%99c%C4%83rie-pre%C8%99edintele-dat-de-dumnezeu/a-42040218 ) pentru că a refuzat să promulge legea anti-propagandă, care restricționează retransmiterea pe teritoriul Moldovei a programelor informative ale posturilor TV din Rusia.

Dodon încalcă Legea Supremă, dar guvernarea evită referendumul

În toate cazurile, Curtea a constatat că Dodon a încălcat Constituția atunci când a refuzat să semneze decretele. Deși președintele își permite să sfideze des Constituția, majoritatea parlamentară controlată de Plahotniuc nu îndrăznește să-l suspende prin procedură parlamentară și să cheme cetățenii la un referendum de demitere a șefului statului, ci îl deconectează temporar doar atunci când are nevoie ca finul oligarhului Plahotniuc, Andrian Candu, să semneze decrete ca președinte interimar.

Conform Legii Supreme, președintele Republicii Moldova poate fi suspendat printr-o solicitare a o treime din deputații Parlamentului. Aceasta este expediată Curții Constituționale, iar Curtea decide dacă există sau nu temei pentru suspendare. Dacă răspunsul Curții este afirmativ, atunci președintele este suspendat cu 67 de voturi ale deputaților și este organizat un referendum pentru demiterea sau menținerea președintelui în funcție.

Cârdășia Plahotniuc-Dodon

În opinia analiștilor politici, între guvernarea PD și șeful statului ar funcționa o înțelegere tacită, urmărindu-se transformarea lui Igor Dodon în victimă, pentru a putea plusa electoral la alegerile parlamentare din februarie 2019 - Dodon fiind liderul de facto al PSRM, el anunțând deja că va fi cap de listă electorală a partidului pe care îl controlează. Ulterior, în opinia acelorași analiși politici, PD și socialiștii lui Dodon se vor reîntâlni în Parlament și vor încerca să-și mențină puterea, această cârdășie explicând și reacția cuminte a președintelui la multiplele suspendări din partea guvernării.

Democrații au avut posibilitatea să-l suspende pe Dodon și să convoace cetățenii la referendum în ianuarie 2017, atunci când liberalii au inițiat procedura de suspendare din funcție a președintelui după ce acesta l-a felicitat, la Tighina, pe șeful grupării separatiste de la Tiraspol cu ocazia victoriei la „alegerile prezidențiale” din autoproclamata republică moldovenească nistreană, nerecunoscute oficial de nimeni. Inițiativa a eșuat, nefiind susținută de majoritatea parlamentară.