Franța: scandal pe ultima sută de metri?

Presa franceză nu mai relatează de la miezul nopții trecute despre scurgerile de date din tabăra electorală a lui Macon. Legea electorală interzice diseminarea de informații despre candidați, care ar putea influența votul, în ziua alegerilor și în cea premergătoare. Seara trecută a fost deci prea târziu pentru ziarele franceze, care au primit abia atunci știrea că conturile de e-mail ale campaniei candidatului liberal Emmanuel Macron au fost sparte. Pe Internet se pot citi pe această temă doar relatări ale presei străine. În rețelele de socializare, cazul este discutat pe larg. S-a pus întrebarea de ce platforma "Wikileaks", acuzată de apropiere de guvernul rus, publică informațiile neverificate pe siteul său. "Wikileaks" a informat însă pe Twitter că nu este responsabilă pentru publicarea acestor date. E-mailurile furate ar fi apărut mai întâi pe siteul "Pastebin". Și pe siteul "4chan", folosită de activiștii americani de dreapta, s-au găsit linkuri spre "Pastebin".

Discuții pe "Twitter"

Cuvântul-cheie #MacronLeaks ar fi fost lansat de un site de dreapta din SUA, care îl sprijină pe Donald Trump. Trump se exprimase laudativ la adresa candidatei populiștilor de dreapta Marine Le Pen înaintea primului tur de scrutin. Sub termenul #MacronGate ar fi fost criticate instituțiile de presă care ar fi trecut sub tăcere nereguli comise de candidatul Emmanuel Macron. O altă acuzație, cum că Twitter ar cenzura căutarea acestui cuvânt-cheie, s-a dovedit falsă. #MacronGate era disponibil fără probleme sâmbătă dimineața.

Ministerul de Interne francez s-a abținut de la comentarii, invocând prevederile legii electorale. Comisia electorală din Paris a avertizat presa să fie extrem de atentă cu privire la modul în care tratează aceste dezvăluiri de ultim moment. Apropiatul doamnei Le Pen, Florian Philippot, a trimis pe Twitter următoarea întrebare: "Să avem ceva de învățat din Macron-Leaks, ceva ce presa de investigație a refuzat să ne informeze?" Purtătorul de cuvânt al lui Emmanuel Macron, Sylvain Fort, a răspuns tot pe Twitter cu un singur cuvânt: "jalnic."

"Atac la adresa democrației"

Potrivit unei explicații scrise a taberei Macron, atacul cibernetic ar fi avut loc în urmă cu câteva săptămâni, deci înainte chiar de primul tur de scrutin din 23 aprilie. În ultimele zile, pe siteurile de socializare au apărut fragmente din aceste interceptări ilegale. Macron s-a văzut obligat să recunoască oficial atacul după ce, sâmbătă, toate datele furate (un total de 9 gigabiți) au fost publicate online. Macron a spus că ar fi vorba de un "atac la adresa democrației". În plus, e-mailuri autentice ar fi fost amestecate cu date falsificate, pentru a răspândi informații mincinoase. Nu se știe deocamdată care documente sunt false și care sunt adevărate, potrivit platformei "Wikileaks". Potrivit formațiunii lui Macron "En Marche", ar fi vorba de e-mailuri de rutină, de facturi pentru manifestări electorale, dar și despre dialoguri private între angajați și persoane externe.

Au fost din nou hackeri ruși?

Managerii de campanie ai lui Macron nu au spus nimic despre identitatea hackerilor. În timpul campaniei, Macron declarase că hackeri ruși ar fi încercat fără succes să atace echipa sa de campanie în ultimele luni. Kremlinul a respins aceste afirmații. Firma japoneză de securitate online "Trend Micro" a anunțat că atacurile ar fi fost opera hackerilor ruși. Metoda de atac ar fi fost foarte asemănătoare cu cea folosită în SUA asupra serverelor candidatei democrate Hillary Clinton. Grupul de hackeri ruși "Fancy Bear", cunoscut și ca "APT28", ar avea legături strânse cu serviciile secrete rusești. Vitali Kremez, șef al firmei new-yorkeze de securitatea datelor "flashpoint", a declarat agenției Reuters că este de părere că în spatele ultimelor atacuri s-ar afla grupul APT28. APT28 lucrează cu siteuri falsificate, care seamănă cu cele ale lui Emmanuel Macron.

Le Pen, acuzată de defăimare

Candidata populistă Marine Le Pen a spus în timpul duelului televizat cu liberalul Emmanuel Macron că nu mai speră că "se va afla că dețineți un cont offshore." Le Pen s-a referit la acuzații răspândite în rețelele de socializare. Macron ar fi ascuns venituri de fiscul francez și ar fi plasat averi în oaze fiscale. Emmanuel Macron, fost angajat al băncii Rothschild, a fost descris de Le Pen în campanie drept candidat al băncilor și concernelor. Macron a răspuns în emisiunea televizată că Le Pen ar răspândi minciuni. El a dat-o ulterior în judecată pentru calomnie. Procuratura din Paris a demarat deja ancheta. Marine Le Pen are relații bune cu președintele rus Vladimir Putin. Ea a fost primită ultima oară în martie la Moscova. Partidul ei "Front National" a primit cel puțin un credit de milioane de euro de la Kremlin. În dezbaterea TV cu Macron, Le Pen s-a declarat pentru apropierea Franței de Rusia. Anterior, ea se exprimase în favoarea recunoașterii anexării de către Rusia a peninsulei Crimeea. În plus, ea vrea să anuleze imediat sancțiunile impuse de UE Rusiei pentru implicarea acesteia în războiul civil din estul Ucrainei.

FBI: rușii atacă peste tot cibernetic

Șeful poliției federale americane FBI, James Comey, a declarat joi în fața Congresului că guvernul rus s-ar afla în spatele atacurilor cibernetice asupra serverelor democraților. Activități de acest tip ar avea loc nu doar în SUA, ci și în alte țări, pentru a influența rezultatul unor alegeri democratice, susține Comey. În campania electorală prezidențială din SUA, dezvăluirile din tabăra doamnei Clinton au jucat un rol important în deznodământ. Republicanul Donald Trump a atacat-o dur în campanie și i-a încurajat pe hackerii ruși și pe "Wikileaks" să publice și mai multe date furate de la echipa Clinton. Hillary Clinton a admis într-un interviu recent că scandalul e-mailurilor furate ar fi costat-o victoria în alegerile prezidențiale.

Cu doar o seară înaintea turului decisiv din Franța, este greu de estimat ce greutate va avea asupra rezultatelor scandalul "Macron-Leaks". Echipa lui Emmanuel Macron crede că publicarea acestor date furate vizează în mod clar influențarea rezultatelor votului. Totuși, Emmanuel Macron conduce în sondajele efectuate până vineri cu 62% din voturi. Doamnei Le Pen i-ar reveni doar 38 de procente.

Autor: Bernd Riegert