Fenomenul Trump: să ne așteptăm la ceva similar în Franța?

Marine Le Pen, șefa Frontului Național, partid de extrema dreaptă din Franța, a trimis o avalanșă de mesaje pe Twitter, de la felicitări pentru Donald Trump, înainte chiar ca rezultatele finale să fie anunțate, până la atacarea rivalilor ei politici francezi.

"Putem să realizăm ceea ce anterior era imposibil; dacă oamenii vor cu adevărat, atunci se poate" - așa a sunat unul din avertismentele politicienei naționaliste la adresa establishmentului politic din Franța. Acesta ar putea fi următoarea victimă la urne, după șocurile Brexit și Trump.

Mulți se întreabă de altfel în Franța, după referendumul care a decis ieșirea britanicilor din UE și după câștigarea prezidențialelor americane de către Donald Trump, dacă nu cumva țara lor este la rând pentru următoarea supriză electorală: prezidențialele din Franța au loc peste cinci luni iar popularitatea în sondaje a doamnei Le Pen este mai mult decât solidă.

Nu doar ea, ci și alți lideri politici francezi, de la incendiarul stângist Jean-Luc Melenchon, la centristul fost președinte Nicolas Sarkozy, încearcă să-și adapteze mesajul la rezultatul alegerilor americane.

"Este interesant de urmărit modul în care politicienii francezi se folosesc de victoria lui Donald Trump ca argument pentru propriile direcții politice", a spus analistul Bruno Cautres, de la centrul de cercetare politică Science Po din Paris.

Lecții pentru Franța?

Victoria lui Trump i-a luat prin surprindere pe mulți lideri europeni, care l-au felicitat cu jumătate de gură pe candidatul republican, după care s-au grăbit să vorbească despre condițiile în care sunt dispuși să coopereze cu acesta.

"Aceste alegeri americane generează o perioadă de incertitudine", a declarat președintele Franței, Francois Hollande, care a trimis ulterior o scrisoare în care spune că abia așteaptă să demareze discuții pe teme-cheie cu un om pe care anterior l-a descris drept insuportabil.

Nepopularul Hollande nu a avut nicio problemă să facă o paralelă între atmosfera electorală din SUA și cea din Franța. "Francezii trebuie să afle că fenomenul Trump s-ar putea repeta mâine în Franța cu extrema dreaptă", a scris Hollande în cartea sa revelatoare publicată luna trecută "Un președinte nu ar trebui să spună asta."

Marine Le Pen vede desigur lucrurile altfel: "Alegerea lui Donald Trump este o veste bună pentru țara noastră", a afirmat ea la o conferință de presă miercuri, adăugând că speră că printre consecințele votului american se vor număra abandonarea acordului comercial transatlantic și îmbunătățirea relațiilor cu Rusia.

Să ne amintim de 2002

Întrucâtva, actualul scenariu de pe scena politică franceză de amintește de 2002, când tatăl actualei lidere a Frontului Național, Jean-Marie Le Pen, s-a clasat al doilea în primul tur al alegerilor prezidențiale. Și atunci și acum, ingredientele erau similare: nemulțumirea alegătorilor și respingerea largă a actualului status quo.

Seniorul Le Pen a pierdut însă clar în al doilea tur de scrutin. În ceea ce a fost considerat un referendum împotriva extremismului, votanți de stânga și de dreapta s-au pronunțat masiv în favoarea președintelui în exercițiu Jacques Chirac. Astăzi însă, afirmațiile fiicei lui Le Pen sunt mult mai moderate iar poziția anti-imigrație și anti-europeană a Frontului este susținută de o mare parte a electoratului extrem de frustrat.

Și alți candidați la președinția Franței exploatează această nemulțumire față de UE. Candidatul Partidului Socialist, Arnaud Montebourg, fost ministru al Economiei, pledează cu ardoare pentru o industrie "Made in France" și cere restructurarea UE, pe care o aseamănă unei "companii eșuate."

Radicalul de stânga Melenchon are o poziție anti-UE și mai virulentă și luptă împotriva "globalizării neoliberale". Senatorul de Vermont Bernie Sanders, care a pierdut preliminarele democratice în fața lui Hillary Clinton, "ar fi câștigat" împotriva lui Trump, susține Melenchon, care a fost comparat cu democratul american.

În fine, mai este Emmanuel Macron, un alt fost ministru al Economiei, care se bucură de statutul său de semi-outsider, chiar dacă nici măcar nu și-a anunțat încă candidatura.

O primă testare a "efectului Trump"

Primii afectați de efectul Trump vor fi probabil reprezentanții partidului de centru-dreapta din Franța, care organizează preliminarele sale luna aceasta. Unul din candidați este Sarkozy, care nu conduce în sondaje, dar se bazează pe o revenire a la Trump și atrage atenția că sondajele nu sunt literă de lege.

La fel ca și Brexit, victoria lui Trump "exprimă o dorință de schimbare", a declarat Sarkozy, susținător al democratei Clinton, chiar dacă retorica fostului președinte francez în chestiunile imigrației și Islamului a alunecat tot mai mult la dreapta în ultimul timp.

Dar analistul Cautres crede că îi va fi greu lui Sarkozy să vândă imaginea de reprezentant al schimbării, având în vedere că este un insider în politica franceză și este criticat pentru reformele eșuate din perioada administrației sale.

Liderul în sondaje al taberei conservatoare Alain Juppe trage însă concluzii diferite după votul din SUA, chiar dacă este văzut în cea mai mare parte drept un candidat al establishmentului. La un miting electoral recent, fostul premier a admis existența a "două Franțe", a câștigătorilor și a pierzătorilor, dar mesajele sale au fost unele de moderație și reconciliere. "Spun 'nu' diviziunilor și demagogiei care polarizează populația Franței", a clamat Juppe în fața suporterilor săi la Bordeaux, într-o trimitere nu prea indirectă la Trump.

Analistul politic al centrului Science Po Etienne Schweisguth crede însă că succesul lui Trump trebuie pus într-un context mai larg. "Victoria lui Trump corespunde largii respingei în Vest a globalizării și a consecințelor acesteia", consideră Schweisguth. "Am văzut acest lucru în SUA și îl vedem și în Franța cu Marine Le Pen."

Analistul Cautres crede însă că asemănările dintre electoratul american și cel francez sunt doar parțiale. Este clar că numeroși francezi vor cu disperare schimbarea și sunt foarte dezamăgiți de sistemul democratic, dar el nu crede că aceste tendințe vor determina câștigarea alegerilor de către doamna Le Pen. Conservatorii vor sprijini orice candidat care va câștiga primul tur și vor respinge o alianță cu extrema dreaptă. 

Incertitudine privind Frontul Național

"O victorie pentru Le Pen pare exclusă la alegerile prezidențiale", este de acord și Schweisguth. "O mare parte din electorat nici nu concepe măcar să voteze cu ea."

Dar pe străzile capitalei Paris, unde stânga este de regulă preferată, lumea nu este atât de sigură. "Sunt aici oameni cu aceleași concepții precum cei care l-au votat pe Trump în America și care acum se văd confirmați în opțiunea lor", a spus profesoara pensionată Maryse Pinheiro. "Ei nu vor ezita să voteze pentru Frontul Național.”

Un alt locuitor al Parisului, Remy Hourcade, respinge însă posibilitatea unei președinții Le Pen. "Oamenii se tem de asta, dar eu nu sunt de acord. Eu sunt de regulă foarte optimist." Dar Hourcade își recunoaște propriile limitări: "Nu mă așteptam la Brexit, dar avem Brexit, nu credeam că va câștiga Trump, dar s-a întâmplat."