Conflictul bugetar UE: Merkel va trebui să rezolve situația

"Nu subestimăm gravitatea situației", a declarat la Bruxelles președintele Consiliului European, Charles Michel, după o ședință virtuală cu liderii celor 27 de state membre pe tema bugetului comunitar și a mecanismului de verificare a respectării statului de drept. Cu alte cuvinte: UE se află într-o criză veritabilă. Ungaria și Polonia au blocat adoptarea întregului plan bugetar al UE pentru următorii șapte ani, plan care include fondul de 750 de miliarde de euro destinat redresării economice post-epidemie. Vetoul celor două țări a venit din cauză că acestea resping condiționarea primirii banilor europeni de verificarea respectării statului de drept în țările membre.

"Este necesar să și punem în aplicare planul bugetar asupra căruia am căzut de acord în iulie", a spus Charles Michel. Dar nu există indicii că premierii polonez și ungar, Mateusz Moriawiecki, respectiv Viktor Orban, ar părea dispuși să renunțe la vetoul lor. Cei doi au explicat pe scurt de ce resping verificarea respectării normelor statului de drept. Țările lor sunt criticate deja de mai mulți ani pentru că nu ar respecta statul de drept, în condițiile în care acest aspect ar trebui să fie de la sine înțeles într-un stat membru al Uniunii Europene.

"Șantajat sau înșelat?"

Întrebat de DW la conferința de presă de după summit dacă se simte șantajat sau înșelat de Ungaria și Polonia, Charles Michel a ocolit un răspuns direct: "Nu vreau să spun acum ceva ce ar putea să înrăutățească situația." Este însă clar că milioane de cetățeni care au fost afectați negativ de pandemie din punct de vedere economic aşteaptă acum banii prevăzuți în fondul de reconstrucție post-coronavirus, a explicat Michel, adăugând că se vor face toate eforturile pentru ca bugetul să fie în cele din urmă aprobat.

Dacă Ungaria și Polonia nu vor face concesii, atunci banii din programul de conjunctură anti-Covid nu vor putea fi plătiți încă din ianuarie, cum se dorește. Ceea ce va afecta mai ales țările din sudul UE, cel mai grav lovite de criza coronavirus. Viktor Orban a arătat în mod evident încă înaintea summitului virtual că nu este interesat de acest lucru. Premierul spaniol Pedro Sanchez se bazează pe primirea banilor din fondul special. Delegația olandeză a dat de înțeles că s-ar putea aproba un buget și cu 25 de state membre, fără Ungaria și Polonia. Ar fi un demers dificil, dar realizabil.

Amânarea unei dezbateri reale

Joi seară nu a fost însă dezbătută cu adevărat criza bugetară. După doar 15 minute, șeful summitului, Charles Michel, a trecut deja la următorul punct de pe ordinea de zi - combaterea pandemiei. Michel crede că teme atât de dificile precum cearta pe buget și mecanismul privind statul de drept nu se pot rezolva într-o videoconferință. Următoarea reuniune la Bruxelles a liderilor celor 27, la care aceștia vor fi prezenți în persoană și la care se va negocia cu adevărat, este prevăzută peste patru săptămâni, cu puțin timp înaintea Crăciunului. În videoconferință nu poți țipa cu adevărat unul la celălalt, nu poți amenința și nici forma mici bisericuțe în care să negociezi soluțiile, după cum a arătat un diplomat european sub protecția anonimatului.

Merkel vrea să medieze cândva disputa

Cancelara germană Angela Merkel, a cărei țară deține încă președinția semestrială a UE, nu a vrut să spună prea multe despre negocierea unui compromis cu Ungaria și Polonia. Merkel a remarcat că Parlamentul European nu va putea să voteze bugetul comunitar săptămâna viitoare, așa cum era prevăzut. Acordul privind mecanismul de verificare a respectării statului de drept este considerat drept "foarte bun" de către cancelara Merkel. Ea nu a lăsat să se înțeleagă nimic despre abordarea situației: dacă se vor face concesii celor două țări care se opun sau dacă se vor efectua presiuni asupra acestora. În ciuda vetoului ungaro-polonez, situația nu ar prezenta "niciun motiv de îngrijorare", potrivit cancelarei germane.

Critici din partea europarlamentarilor

Parlamentul European a aprobat deja neoficial pachetul financiar de 1800 de miliarde de euro alcătuit din bugetul comunitar și fondul de reconstrucție post-coronavirus.

Europarlamentarii au criticat dur actualul blocaj. Specialistul în politică bugetară al grupului ecologist, Rasmus Andresen, a cerut președinției germane să treacă la acțiune. "Totul depinde acum de summitul de la jumătatea lui decembrie, ceea ce nu este un semn bun. Parlamentul European nu se lasă dus cu vorba de Consiliul European și nici șantajat de Viktor Orban. Mingea ar fi acum la Angela Merkel și la președintele Consiliului Michel", a declarat Rasmusen.

Eurodeputata creștin-socială Monika Hohlmeier, colegă de grup parlamentar cu partidul ungar de guvernare Fidesz, crede că vetoul ungaro-polonez ar fi o provocare. "Respectarea statului de drept în UE nu este negociabilă", a spus Hohlmeier la Bruxelles. Iar blocarea întregului fond de reconstrucție din motive politice ar fi un gest "deosebit de perfid".

Eurodeputata social-democrată Katarina Barley nu vede cum Parlamentul European ar putea accepta renunțarea la mecanismul privind statul de drept. "UE a fost prea permisivă cu Polonia și Ungaria pentru prea mult timp", crede Barley. Ungaria se confruntă de zece ani cu critici și proceduri, Polonia de cinci ani.

Premierul sloven Janez Jansa a luat și el cuvântul la summitul virtual și a solicitat celor 27 căutarea unui compromis. El ar fi arătat înțelegere pentru poziția Ungariei și Poloniei, potrivit informațiilor din delegația slovenă.

Cât de mult va cântări apelul lui Jansa rămâne de văzut. Acesta și-a erodat însă întrucâtva discernământul politic, fiind singurul șef de guvern din UE care l-a felicitat pe Donald Trump pentru victoria în alegerile prezindențiale din SUA.