Summit UE: Bugetul comunitar, luat ostatic

Ca și cum nu ajungea supărarea provocată de șantajarea UE de către Varșovia și Budapesta, s-a implicat acum în dispută și premierul sloven Janez Jansa. Într-o scrisoare adresată responsabililor de la Bruxelles, Jansa atrage atenţia că șefii de stat și de guvern din cele 27 de țări membre ar trebui să respecte înțelegerea la care s-a ajuns în iulie, la summitul-mamut de patru zile pe marginea noului fond de reconstrucție post-coronavirus. Premierul cnsideră că introducerea de către Comisie și Parlamentul European de noi condiții ar fi ca și cum "ne-am certa acum asupra meniului, când nava se îndreaptă direct spre un aisberg".

Cine este aisbergul?

Diplomații europeni susțin că Jansa și-ar fi exprimat doar opinia personală privind situația actuală și că nu ar intenționa la rândul său să blocheze proiectul de buget comunitar și noul fond anti-coronavirus. Premierul Ungariei însă nu a ratat ocazia de a mai face o declarație propagandistică: noul mecanism de verificare a respectării statului de drept ar exista pentru "a șantaja țările care se opun imigrației". La Bruxelles ar fi "considerate state de drept doar țările care primesc migranți", a afirmat Viktor Orban.

Alegație neadevărată și se pare că și slovenul Janez Jansa ar fi uitat că, la summitul din iulie, atât el cât și ceilalți est-europeni ar fi aprobat în principiu clauza privind statul de drept. Totuși, felul în care a fost formulată clauza, în urma interacțiunii dintre Consiliul European și Parlamentul European, nu pare a fi pe placul Ungariei și Poloniei. Cele două țări iau acum ostatic bugetul comunitar, ca să scape de instrumentul care îngreunează eforturile guvernelor actuale din cele două țări de a demantela tot mai mult statul de drept.

Președinția germană a UE trebuie să reacționeze. Secretarul de stat Michael Roth a atras deja atenția că "nu este momentul pentru vetouri, ci pentru acțiune rapidă în spiritul solidarității". Greu de spus dacă aisbergul ungaro-polonez se va lăsa impresionat de niște apeluri. Premierul olandez Mark Rutte a avertizat la rândul lui că, pentru țara sa, această clauză privind statul de drept ar fi "un minimum acceptabil". El nu se arată deloc dispus să cedeze tentativei de șantaj. Iar ministrul francez pentru Afaceri Europene, Clément Beaune, a arătat că Franța nu va permite să fie puse la îndoială nici debutul fondului anti-coronavirus, nici valorile europene. "Ca ultim pas, vom vedea în ce măsură putem acționa fără cele două țări".

Această soluție a fost deja menționată de experți economici și de eurodeputatul liberal Guy Verhofstadt: ar fi posibil să se încheie un acord privind fondul de reconstrucție și fără Ungaria și Polonia, în cadrul unei colaborări consolidate. Ar fi complicat din punct de vedere tehnic și ar necesita mult timp, dar ar fi realizabil.

Diplomații europeni spun însă că aceasta ar fi ultima variantă la care se va apela. Ei se bazează mai întâi pe munca de convingere, pentru că adoptarea bugetului comunitar și a noului fond de ajutorare a țărilor membre ar fi și în interesul Ungariei și Poloniei.

Liderii europeni nu trebuie să cedeze

Cuvinte puternice au venit de la grupul conservator din Parlamentul European, PPE. "Îi avertizez pe șefii de stat și de guvern să nu negocieze acum o înțelegere slabă în dauna prevederilor privind respectarea statului de drept. Mă aștept ca Merkel și Macron să le explice clar cum stau lucrurilor omologilor lor ungar și polonez", a precizat eurodeputatul german creștin-social Markus Ferber. Pentru legislativul comunitar, tema statului de drept nu ar fi una negociabilă - mai ales că "este pusă sub semnul întrebării tocmai de statele care sunt cel mai vizate în acest domeniu".

PPE a tolerat, însă, zece ani în rândurile sale partidul lui Viktor Orban, Fidesz, și a acoperit politica anti-democratică a acestuia, atrag acum atenția grupurile parlamentare social-democrat, liberal și ecologist. PPE încă nu s-a încumetat să-l excludă de tot pe Orban. "Suspendarea temporară din prezent este valabilă doar pentru Fidesz ca partid, nu și pentru grupul parlamentar din PE", explică eurodeputatul ecologist Daniel Freund. Europarlamentarii Fidesz sunt încă activi în diversele comisii parlamentare din legislativul european.

Și Freund cere guvernelor europene "să nu se lase șantajate de Ungaria și Polonia și să nu facă concesii privind statul de drept". Clauza prin care fondurile europene destinate unui stat pot fi suspendate dacă acesta încalcă prevederile statului de drept ar trebui să fie adoptată cu o majoritate calificată. Caz în care Polonia și Ungaria ar fi obligate să accepte existența acestei măsuri iar șantajul lor n-ar mai avea niciun efect. 

Brexit, o temă de durată

Alt subiect de dezbatere la acest summit vor fi negocierile pe tema Brexit. Presa britanică a speculat în ultimele zile pe marginea iminenței unui acord comercial între UE și Marea Britanie. Diplomații europeni sunt însă sceptici: "Nu există nimic care să justifice acest optimism".

Dimpotrivă: Bruxellesul trebuie să își facă planuri de urgență pentru un Brexit fără acord, având în vedere că perioada de tranziție expiră în șase săptămâni. Comisia Europeană ar fi pregătită să pună în aplicare planurile sale privind circulația persoanelor și a mărfurilor, precum și în legătură cu celelalte domenii economice afectate. "Toată lumea trebuie să fie pregătită", așa ar suna motto-ul actual. Nu se știe deocamdată cât de neplăcute vor fi consecințele pentru UE în urma unui Brexit fără acord. Negociatorul şef al UE, Michel Barnier, îi va informa vineri la Bruxelles pe ambasadorii țărilor membre despre stadiul actual al negocierilor. Dar deocamdată nu există indicii care să sugereze că s-ar putea ajunge în curând la un acord între UE și Marea Britanie.