Știrile televiziunilor rusești interzise la Chișinău

Odată cu izbucnirea conflictului din Ucraina și anexarea Crimeei, politica editorială a principalelor posturi TV de la Moscova s-a schimbat foarte mult. Tot mai multe studii arată că mass-media din Federația Rusă au început un război informațional contra țării vecine, dar și a actorilor internaționali. Totuși, această luptă a atins direct și alte state foste sovietice. Retransmiterea posturilor TV ruse pe teritoriul Republicii Moldova a rămas ca o moștenire, iar nostalgia populației față de regimul sovietic a făcut ca aceste posturi să rămână în topul preferințelor. Astfel, noua propagandă rusă prin intermediul mass-media a devenit o problemă de securitate informațională a țării, influențând direct preferințele politice ale cetățenilor. Acesta a fost unul din principalele motive de înaintare a unei legi privind lupta cu propaganda rusă, care după ce a fost respinsă de două ori de președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a fost promulgată de Președintele Parlamentului, Adrian Candu.

Doar știrile și emisiunile analitice de propagandă

„Încurcată în contradicții, Europa își pierde din ce în ce mai mult atractivitatea pentru vecinii săi. Moldova este unul din cele mai elocvente exemple. Acum trei ani și jumătate, autoritățile de la Chișinău au semnat un Acord de Asociere cu UE, însă acum, visează să se întoarcă spre piața rusă”. Așa începe unul din ultimele reportaje realizate de postul TV „Rossia 1”, în care jurnalistul rus afirmă că cea mai mare cantitate de fructe și legume din R. Moldova este exportată în Federația Rusă, în pofida existenței Acordului de Asociere dintre Moldova și UE. Jurnalistul insistă asupra unor date statistice, fără a menționa sursa acestora, precum că în 2017 exporturile către Moscova au crescut semnificativ. Realitatea însă este alta. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, Republica Moldova exportă aproape de două ori mai mult în UE decât în Federația Rusă, iar Acordul de Liber Schimb cu UE a adus mai multe beneficii țării. Acesta este doar un exemplu de știre falsă, prin care Federația Rusă încearcă să demonstreze că rămâne „fratele cel bun” al fostelor republici sovietice, iar integrarea economică în spațiul european aduce numai daune.

Problema cea mai mare este că de la declararea independenței și până în prezent cele mai importante posturi TV din Federația Rusă continuă să fie retransmise pe teritoriul țării fără nici o restricție. Situația s-a schimbat în 2017, când la inițiativa Partidului Democrat din Moldova a fost propusă o nouă lege privind combaterea propagandei ruse, care a fost votată de Parlament. Primul care s-a opus vertiginos a fost președintele socialist, Igor Dodon, care a declarat că nu va promulga o asemenea lege și că aceasta încalcă dreptul la libera exprimare. Totuși, profitând de decizia Curții Constituționale, privind suspendarea președintelui, Adrian Candu a promulgat legea.

Astfel, potrivit noii legi, programele informative, analitice, militare şi politice ce pot fi difuzate în R. Moldova trebuie să provină doar din statele UE, Canada şi SUA, precum și din ţările care au ratificat Convenția Europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră. Federaţia Rusă nu a ratificat acest document, ceea ce înseamnă că, începând cu 12 februarie 2018, când actul normativ va intra în vigoare, programele produse în această țară nu vor mai putea fi retransmise în Moldova. Cei care vor încălca aceste prevederi vor fi sancționați dur.

Sergiu Sîrbu, deputat PD și unul din autorii legii, este de părere că noile reglementări au fost adoptate cu întârziere, deoarece Ucraina a interzis demult difuzarea posturilor TV rusești pe teritoriul țării, iar dezinformarea deschisă a devenit un pericol pentru existența statului.

„Cu părere de rău, de 26 de ani de independență, spațiul mediatic din Republica Moldova nu s-a putut dezvolta ca să facă față unei concurențe libere și nu a putut să lupte contra propagandei externe. Acest fapt s-a periclitat în timp și noi vedem că toate sondajele arată că posturile TV rusești au ratinguri mari, care investesc foarte mult în emisiunile analitice. Această propagandă ia amploare, se folosesc mecanisme noi, subtile, care afectează deja UE și SUA. De aceea, am fost nevoiți să venim cu mecanisme de restricționare, foarte necesare. Este un proiect la care am lucrat peste doi ani și care are drept scop nu doar lupta cu propaganda, dar și dezvoltarea produsului mediatic autohton. Sunt niște restricții care sunt în conformitate cu normele unui stat de drept, legitime și necesare pentru apărarea securității informaționale a statului. Nu este vorba de închiderea posturilor de televiziune rusești. E vorba doar despre interzicerea știrilor, emisiunilor politice, militare și de dezbateri. Avem cazuri concrete, de peste 20 de ani de propagandă, ceea ce poate să ducă la mari riscuri pentru securitatea țării, cum ar fi situația din regiunile de sud ale țării. Evident că acest mecanism nu va exclude în totalitate toată manipularea și propaganda externă, dar cel puțin va diminua acest efect”, a declarat deputatul în exclusivitate pentru DW.

Efectele propagandei ruse sunt confirmate și de sondajele de opinie. Astfel, în pofida suportului venit din partea partenerilor din Occident (UE și SUA), din cauza mesajelor de dezinformare pe parcursul ultimilor ani, preferințele cetățenilor s-au schimbat foarte mult. Dacă, în 2011, potrivit datelor Barometrului Opiniei Publice, pentru aderarea RM la UE se pronunțau 64 la sută dintre respondenți, iar împotrivă – 15%, un an mai târziu aceste valori constituiau 52%, respectiv 30%. În aprilie 2016, numărul celor care ar fi votat pentru sau contra aderării, practic, s-a situat la 41,3% şi, corespunzător 41,2%. În schimb, pentru aderarea la Uniunea Vamală (Rusia-Belarus-Kazahstan), chestiune care nu a fost vreodată̆ pe agenda guvernării, spre deosebire de cea de integrare în UE, ar fi votat 53,7%, iar contra – 31,7%.

Petru Macovei, Directorul al Asociației Presei Independente, consideră că legea are atât elemente pozitive, dar și multe interese ascunse ale politicienilor de la Chișinău.

„Percepția mea este că cetățenii nu urmăresc atât știrile, cât emisiunile de divertisment, care sunt foarte bune. Dar, după 2014, când rușii au anexat Crimeea și s-a început războiul deschis cu UE și NATO, ei și-au dezvoltat abilitățile de a transmite mesaje propagandistice prin emisiunile de divertisment. Ce ține de știri. Într-adevăr există o anumită categorie de cetățeni care sunt pasionați de știrile din Federația Rusă, dar nu cred că numărul lor este atât de mare. Ei vor căuta să privească. Vor naviga pe internet sau prin satelit vor privi posturile de televiziune. Chiar și cele mai propagandistice posturi rusești pot fi vizionate în multe țări europene. Dar situația Republicii Moldova este mult mai dificilă, deoarece avem regiuni problematice, nu doar Transnistria, dar și Găgăuzia. Deja acolo politicienii locali, care sunt dependenți de Federația Rusă, au declarat că nu vor respecta această lege. Acum un an, ei nu au îndeplinit nici altă lege, care prevedea interzicerea postului Rossia 24. Efectele acestei legi vor avea și elemente pozitive. Dar eu mă tem că, la modul practic, propaganda rusă va fi înlocuită de cea internă”, susține analistul.

Propaganda internă e rea, dar e a noastră

O altă problema cu care se confruntă spațiul mediatic de la Chișinău constă în faptul că o mare parte din mass-media este controlată politic, iar la posturile TV se duc adevărate războaie informaționale interne. Aceasta a dus la o polarizare și mai mare a societății, iar potrivit unui raport al organizației „Reporteri fără frontieră”, în 2017, R. Moldova ocupă locul 80 din 180 de țări la capitolul libertății presei. Potrivit analiștilor o concentrare excesivă a proprietății mass-media în mâinile politicienilor favorizează crearea unor poziții dominante în formarea opiniei publice, punând în pericol pluralismul și diversitatea în mass-media.

„La noi este foarte prezent fenomenul propagandei interne, deoarece presa este controlată de politicienii care sunt și patroni de media. Avem două holdinguri – unul controlat de liderul PD, Vlad Plahotniuc, și altul controlat de Dodon. Aceste două structuri și-au împărțit piața mediatică din Moldova, iar nișa presei independente este tot mai mică. Chiar în aceste zile se vorbește tot mai intens despre crearea unei înțelegeri de cartel pe piața publicității între democrați și socialiști. Astfel, eu cred că actualmente propaganda internă este mult mai dăunătoare decât cea externă. Luând în considerație că ponderea produsului mediatic despre R. Moldova în instituțiile de la Moscova este una mică, eu consider că adoptarea acestei legi în regim fulminant urmărește de fapt alte interese decât cele declarate. Nu există voință politică să se rezolve situația. Voința a apărut când interesele personale ale liderului PD, care retransmite și astăzi cel mai propagandistic post TV rusesc, urmărește niște interese de business. Pe de altă parte, actuala guvernare vrea să își facă imagine în fața partenerilor externi, ca mare luptător cu propaganda străină”, menționează Petru Macovei.

La rândul său, reprezentații guvernării declară că legislația R. Moldova reglementează suficient piața mediatică, iar pentru a îmbunătăți cadrul legislativ pentru a lupta cu propaganda politică internă se pregătește un nou proiect de modificare a Codului audiovizualului, care va prevedea și Concepția politicii naționale de dezvoltare a mass-media din Republica Moldova (2018-2025).

„Noi într-adevăr avem multe posturi interne care au o anumită politică editorială, iar noi observăm că în lupta politică din societate este implicată și presa autohtonă. Noi vedem direct că sunt posturi TV care toată ziua se ocupă de denigrarea unor persoane. Dar eu consider că actualele reglementări sunt suficiente pentru a rezolva această problemă. În ultimii doi ani noi am modificat serios actual Cod al audiovizualului. Am introdus modificări ce țin de transparența beneficiarilor finali și deja toți știu ce posturi deține președintele PD. Astfel, consumatorii știind foarte bine cui aparține acest post, au de ales ce să privească. Am limitat numărul de licențe pe care le poate deține o persoană. Am introdus prevederi ce țin de promovarea produsului autohton. Am introdus un capitol privind sancțiunile, care pot ajunge chiar și până la retragerea licenței. Am acordat noi competențe Consiliului Coordonator al Audiovizualului, care are pârghii necesare să aplice aceste sancțiuni”, a conchis Sergiu Sîrbu.