Șevciuk stresează Chișinăul

Șevciuk a semnat un decret prin care cere punerea în aplicare a rezultatelor "referendumului" ilegal din 2006. Aceasta a provocat îngrijorare și agitație la Chișinău. Decretul șefului grupării separatiste prevede ajustarea completă și urgentă a legislației transnistrene la cea rusească, Șevciuk sugerând "sovietului suprem de la Tiraspol" (pretinsul parlament transnistrean) și executivului "să-și coordoneze activitățile în acest scop".

Șevciuk, în conflict cu "sovietul suprem"

Autoritățile de la Chișinău au reacționat la gestul liderului transnistrean, iar unele forțe politice de la Chișinău au încercat să-l exploateze electoral în avantaj propriu, invocând pericolul tancurilor rusești.

La 30 august 2016, șeful administrației separatiste de la Tiraspol, Evghenii Șevciuk, a susținut o conferință de presă la care și-a anunțat decizia de a candida pentru un nou mandat. Deși sărăcia și criza economică s-au aprofundat dramatic pentru populație în ultimii ani, Șevciuk s-a lăudat cu investițiile pe care le-ar fi făcut în special în sectorul social, sănătate, învățământ, energetic și servicii comunale. Asta în timp ce veniturile "bugetarilor" din stânga Nistrului au fost tăiate în 2016 cu 30%, iar în 2015 pensiile și plățile sociale au fost achitate doar în proporție de 70% ca urmare a tăierii finanțării regiunii separatiste de către Rusia.

Ultimul sondaj de opinie realizat în regiunea transnistreană arată că Evghenii Șevciuk se bucură de încrederea a numai 11% din populație. Pe prima poziție se află pseudo-președintele "sovietului suprem" de la Tiraspol, Vadim Krasnoselskii, cu 24%.

Oazu Nantoi: "Decretul" trebuie ignorat

"Șevciuk încearcă cu disperare să-și consolideze imaginea în perspectiva 'alegerilor' din 11 decembrie 2016. Decretul lui trebuie ignorat, iar autoritățile de la Chișinău, care jefuiesc, împreună cu Șevciuk, cetățenii Republicii Moldova prin schemele energetice conectate la 'Energocapital', ar trebui să-l dea pe Șevciuk cu capul de WC-ul zonei VIP a Aeroportului Internațional Chișinău atunci când va mai trece pe aici', a menționat pentru DW expertul în problema transnistreană, Oazu Nantoi. El a reamintit și despre starea de conflict dintre Evghenii Șevciuk și "sovietul suprem" de la Tiraspol - o dovadă în plus că decretul șefului grupării separatiste nu va avea nici o finalitate.

"În Transnistria sunt două tabere rivale care luptă pentru fotoliul de șef al administrației separatiste - Evghenii Şevciuk şi formaţiunea 'Obnovlenie' sau 'Sheriff', care îl promovează pe Vadim Krasnoselskii. Ambele tabere încearcă să adune capital politic diabolizând Republica Moldova", a sesizat fostul membru al Comisiei Unificate de Control din partea Chișinăului, Ion Leahu.

Chișinăul a sesizat partenerii externi

"Decretul lui Șevciuk este o mișcare populistă electorală", a declarat premierul moldovean Pavel Filip. Biroului pentru Reintegrare de la Chișinău a difuzat un comunicat în care susține că actul semnat de Şevciuk este nul, iar gestul "sfidător şi reprobabil".

"Biroul pentru Reintegrare a luat act cu consternare de aşa-zisul 'decret' al liderului de la Tiraspol. Autorităţile moldovene califică actul în cauză ca fiind unul nul, având în vedere că acesta a fost emis de o autoritate neconstituţională în baza unui referendum desfăşurat în mod ilegal pe o parte din teritoriul Republicii Moldova. Un atare comportament sfidător şi reprobabil merită să fie cu atât mai mult blamat în condiţiile relansării recente a negocierilor privind reglementarea conflictului transnistrean şi necesităţii soluţionării problemelor stringente cu care se confruntă populaţia de pe ambele maluri ale Nistrului", se arată în comunicatul citat. Totuși, autoritățile de la Chișinău s-au adresat actorilor internaţionali implicaţi în procesul de reglementare a conflictului transnistrean "cu rugămintea de a lua atitudine faţă de actul emis la 7 septembrie de către liderul de la Tiraspol în vederea evitării unei derapări a procesului de negocieri şi apariţiei unor noi tensiuni în această parte a Europei".

Președinția României: "Se impune o atitudine reţinută"

A reacționat și Președinția României prin vocea purtătorului de cuvânt Mădălina Dobrovolschi. Potrivit ei, "astfel de acţiuni se înscriu într-o retorică provocatoare".

"În acest context, se impune o atitudine reţinută şi o abordare responsabilă a acestui subiect pentru a evita escaladarea artificială a tensiunilor”, a menționat Mădălina Dobrovolschi. De asemenea, România a reafirmat poziţia sa fermă potrivit căreia este necesară o soluţie politică, negociată în dosarul transnistrean, cu respectarea deplină a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. "Este nevoie de progrese în formatul '5+2', care rămâne cadrul unic pentru identificarea unei astfel de soluţii, iar România susţine eforturile Preşedinţiei în exerciţiu a OSCE în acest sens", a precizat Mădălina Dobrovolschi.

După pretinsul "referendum" din 2006, Duma de Stat a Rusiei a adoptat un document în care menţiona importanţa "referendumului" din Transnistria şi se insista asupra "asigurării drepturilor populaţiei din stânga Nistrului prin acțiuni concrete" fără a se preciza care ar fi acestea. Mai mulți deputați ruși au cerut atunci recunoaşterea politică a Transnistriei de către Rusia, dar discuțiile s-au oprit la nivel parlamentar. Analiștii politici de la Chișinău susțin că Rusia nu are nici un interes - nici politic, nici economic - să recunoască Transnistria, un instrument foarte eficient pe care îl folosește pentru a împiedica integrarea europeană și euro-atlantică a Republicii Moldova.

Reacții politice

Liderul Partidului Liberal din Moldova, Mihai Ghimpu, crede, totuși, că decretul semnat de Șevciuk este periculos și că există riscul repetării scenariului din Crimeea în Republica Moldova. La rândul său, liderul Partidului Popular European din Moldova, ex-premierul Iurie Leancă, a chemat autoritățile și partenerii internaționali din formatul de negocieri '5+2', să condamne cât mai repede gestul lui Șevciuk și să ceară anularea 'decretului'. Atât Mihai Ghimpu, cât și Iurie Leancă și-au anunțat intenția de a candida la alegerile prezidențiale din 30 octombrie din Republica Moldova.