Şi anul 2012 a fost marcat de criză

Deja de la începutul anului 2012 era clar că problemele Greciei şi criza datoriilor suverane în general vor ocupa locurile fruntaşe pe agendă, chiar dacă ministrul german de Finnaţe, Wolfgang Schäuble se străduia în ianuarie să nu dramatizeze. Într-un interviu acordat unui post de radio la Berlin, el avertiza să nu se vorbească despre prezenta criză ca despre cel mai grav eveniment postbelic. El a subliniat atunci: "Economia noastră este, potrivit agenţiei de rating Standard & Poor's, atât de robustă, încât nu există nicio primejdie. Atâta doar că există pericolul contaminării din cauza monedei comune, şi de aceea trebuie să facem totul pentru stabilizarea monedei euro, inclusiv prin uniunea de stabilitate. Aşa vom putea combate mai efcient efectele de contaminare."

În cazul Greciei, iniţial au fost realizate progrese. Astfel, în luna martie, mai bine de 85 la sută din creditorii privaţi, cum ar fi bănci, asigurări şi fonduri, au votat pentru o ştergere a datoriilor. Ei au renunţat la mai bine de jumătate din valoarea nominală a obligaţiunilor emise de statul elen, pe care le aveau în portofolii. În spatele acelei decizii, la prima vedere mărinimoasă, s-a ascuns în fapt teama de a pierde chiar totul în cazul în care statul elen ar fi intrat în faliment.

Intrarea Greciei în incapacitate de plată a fost evitată până acum, dar fără ştergerea acelei părţi a datoriei ar fi fost imposibil. Ministrul elen de Finanţe la acea dată, Evanghelos Venizelos, s-a declarat deosebit de satisfăcut de decizia creditorilor. "Este foarte important că am reuşit să ne reducem din datorii. Am scăpat de povara a 100 de miliarde de euro, reprezentând jumătate din PIB. Aveam această datorie faţă de generaţiile viitoare."

Presa de la Atena jubila, anunţând cea mai importantă ştergere a datoriei de stat din toate timpurile. Nervozitatea dispăruse la bursa din Grecia, iar reacţiile Germaniei erau dintre cele mai optimiste. Wolfgang Schäuble declara: " Încă nu am ajuns pe culmea muntelui dar ne aflăm pe drumul cel bun. Iar faptul că am reuşit pas cu pas, în aceşti ultimi doi ani, să înfăptuim ce ne-am propus şi ce am convenit cu partenrii greci - acesta este un motiv să fim încrezători că vom avansa pe acest drum."

Practic toate băncile şi instituţiile care cumpăraseră obligaţiuni emise de statul elen au participat la ştergerea parţială a datoriilor. Astfel s-a dat lumină verde şi pentru cel de-al doilea pachet de salvare destinat Greciei, în valoare de 130 de miliarde de euro. UE a aprobat aceste fonduri în luna martie.

Tot în martie, miniştrii de Finanţe din zona euro au decis să doteze Fondul European de Salvare ESM cu 800 de miliarde de euro. Iniţial valoarea sa fusese stabilită la "numai" 500 de miliarde.

În ciuda acestor evoluţii socotite pozitive, speranţele că economia grecească îşi va reveni măcar pe termen lung au fost înşelate. Din cauza severelor măsuri de austeritate economia ţării se menţine în recul iar datoriile pe cap de locuitor rămân mari în ciuda ştergerii parţiale a datoriei.

Chiar dacă şefa executivului german, Angela Merkel, este socotită vinovată de majoritatea grecilor pentru severele măsuri de economisire impuse ţării lor de UE, ea decide în octombrie să viziteze Atena. Acolo Merkel a elogiat ostentativ progresele realizate de Grecia pe drumul combaterii crizei datoriilor. La capătul unei întrevederi avute cu premierul elen Antonis Samaras, oaspetele german a declarat: "Am venit astăzi aici ştiind şi fiind pe deplin conştientă că perioada pe care Grecia o traversează, pe care oamenii din Grecia o traversează, este una cu totul dificilă. Mulţi oameni suferă fiindcă li se cere mult. Tocmai de aceea vreau să transmit că o bună parte din drumul care trebuie parcurs se află cu adevărat în urma noastră. Multe s-au realizat, mai sunt unele de făcut, iar Germania şi Grecia vor colabora foarte strâns în acest sens."

Când şi cu ce metode se va reuşi depăşirea crizei datoriilor - asta nu poate să spună nimeni, cu atât mai mult cu cât, pe lângă Grecia, Irlanda şi Portugalia, tot mai mulţi membri ai zonei euro ajung în dificultate. Alături de Spania şi Italia chiar şi Franţa a ajuns subiect în dezbaterile legate de criză.

În Germania, nemulţumirile sunt generate mai ales de preţul ridicat al carburanţilor. Potrivit clubului automobilistic ADAC, germanii au plătit în 2012 mai mult decât oricând pentru derivate din petrol, iar această tendinţă care produce scumpiri în lanţ va continua şi pe parcursul anului viitor. Piaţa acţiunilor, în schimb, a avut o evoluţie surprinzător de bună. Indicele bursei germane DAX a înregistrat pe 12 decembrie 7600 de puncte, acesta fiind cel mai ridicat nivel de la mijlocul lunii ianuarie 2008 încoace. Performanţa se datorează în primul rând sprijinului oferit de Banca Centrală Europeană, care a reuşit să stabilizeze, pentru moment şi în principiu, zona euro.