Şansele Germaniei în Consiliul pentru Drepturile Omului

Germania se va mai număra printre ţările cu statut de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU doar până la sfârşitul acestui an. Guvernul de la Berlin intenţionează, însă, să-şi menţină prezenţa în structurile organizaţiei şi după 2012. Astfel, Republica Federală şi-a depus candidatura în vederea obţinerii unui loc în Consiliul pentru Drepturile Omului, în perioada 2013-2015.

"Germania este pregătită să preia noi responsabilităţi şi să se implice în activitatea Consiliului. Apărarea drepturilor omului este unul dintre nucleele politicii externe a Berlinului", a declarat pentru DW o purtătoare de cuvânt a Ministerului federal de Externe.

Pentru a promova interesele Republicii Federale, şeful diplomaţiei germane, Guido Westerwelle, s-a deplasat în SUA. Pentru cabinetul Merkel, drepturile omului nu reprezintă o "preocupare obişnuită". "Vrem să participăm activ. Pentru noi este importantă abordarea deschisă a acestei teme", a afirmat Westerwelle la New York.

Germania are argumente bune

Într-adevăr, în cadrul ONU, Germania s-a numărat printre ţările profund implicate în soluţionarea problemelor legate de respectarea drepturilor omului - susţine Beate Rudolf, director al Institutului german pentru drepturile omului. "În Consiliul de Securitate, Republica Federală s-a angajat în protejarea copiilor-soldaţi şi a luptat pentru respectarea drepturilor fundamentale ca dreptul la un spaţiu de locuit, la aprovizionare cu apă şi îngrijire medicală - argumente suficient de solide în favoarea Germaniei", adaugă Beate Rudolf.

Republica Federală candidează în aşa-numitul "Grup occidental"- unul din cele cinci grupuri regionale ONU. Conform regulii repartizării mandatelor, trei din cele şapte locuri disponibile urmează a fi din nou ocupate în 2013, după plecarea din Consiliu a Belgiei, Norvegiei şi SUA. Contracandidaţii Germaniei sunt Suedia, Irlanda, Grecia şi SUA - aflate din nou în competiţie. După realegerea lui Barack Obama în funcţia de preşedinte, probabilitatea ca SUA să nu fie aleasă în Consiliu este extrem de redusă. Astfel, şansele Germaniei sunt de 50-50%.

Dacă va avea succes, executivul de la Berlin este pregătit "să preia responsabilităţi, alături de ceilalţi membri, în vederea extinderii atribuţiilor Consiliului şi a consolidării cooperării inter-regionale".

Optimism rezervat

În opinia lui Beate Rudolf, promisiunile Germaniei sunt "foarte vagi". Directorul Institutului german pentru drepturile omului a formulat trei aşteptări concrete de la Guvernul Merkel dacă Germania va fi aleasă: protejarea drepturilor omului în cazul operaţiunilor militare derulate în străinătate şi felul în care ne putem asigura că firmele care funcţionează peste hotare respectă drepturile omului în ţările în care îşi desfăşoară activitatea.

Nu în ultimul rând, Beate Rudolf crede că Germania ar trebui să depună eforturi pentru a reuni constant Consiliul pentru Drepturile Omului şi pe cel de Securitate. "Consiliul pentru Drepturile Omului ar putea fi un fel de sistem de preavertizare, iar Consiliul de Securitate ar deveni activ în cazurile în care se constată grave încălcări are drepturilor fundamentale", explică Rudolf.

La sfârşitul anului, Germania va părăsi Consiliul de Securitate, după doi ani de activitate ca membru nepermanent. În martie 2011, partenerii occidentali au criticat masiv Berlinul din cauză că s-a abţinut de la vot privind intervenţia militară în Libia. Ministerul federal de externe refuză să comenteze speculaţiile conform cărora atitudinea Germaniei în chestiunea conflictului libian ar putea avea o influenţă negativă asupra deciziei privind acceptarea Republicii Federale în Consiliul pentru Drepturile Omului.

"Cu certitudine are influenţă", crede Beate Rudolf. Pozitiv este, însă, faptul că Germania se obligă să consolideze poziţia şi atribuţiile Consiliului. Rămâne de văzut dacă Republica Federală va obţine şi votul statelor care îşi doresc un Consiliu fără prea multă putere, adaugă Beate Rudolf.