Şah mat la Consiliul de Securitate ONU

Consilliul de Securitate al Naţiunilor Unite şi-a început miercuri dliberările privind viitorul provinciei Kosovo. Majoritatea albaneză din regiune vrea cu orice preţ să se desprindă de Serbia. Multă lume aşteaptă ca litigiul dintre sîrbi şi albanezi să fie rezolvat de forul suprem al organizaţiei mondiale. Atîta doar că acest for e profund scindat.

Ţările occidentale pledează în favoarea unei largi independenţe acordate kosovarilor. Rusia, care deţine un drept de veto în Consiliul de Securitate se opune, susţinînd tale quale punctul de vedere al Serbiei. Ca aliat al oficialităţilor din Belgrad, Rusia a solicitat noi runde de convorbiri bilaterale. Sesiunea Consiliului are loc în spatele uşilor închise, dar în prezenţa unor reprezentanţi ai autorităţilor de la Belgrad şi Priştina.

Nu marile şi dureroasele chestiuni ale momentului, ci amănuntele protocolare cele mai insgnifiante i-au preocupat miercuri pe membrii Consiliului de Securitate. Ambasadorii occidentali au celebrat prezenţa, la New York, a preşedintelui kosovoar Fatmir Seidju, în timp ce Rusia a ţinut să constate cu satisfacţie, că Seidju fusese invitat ca oaspete şi nu ca reprezentant al unui stat membru, spre deosebire de premierul sîrb Kostunica.

Tăierea firului în patru în spatele uşilor închise ale forului suprem al organizaţiei m ondiale documentează pregnant cît de prfunde sunt divergeneţele dintre cele două tabere. Oficial, membrii Consiliului dezbat eşecul tentativei troicii internaţionale, alcătuite din ruşi europeni şi americani, de a-i convinge pe sîrbi şi albanezii kosovari să se înţeleagă asupra viitorului provinciei.

Occidentul vrea acum ca vorbelor să le urmeze faptele. In schimb, ca putere protectoare a Serbiei, Rusia stăruie să se vorbească în continuare. Altfel spus, potrivit ambasadorului Kremlinului la ONU, Vitali Ciurkin, „Rusia se va angaja în favoarea continuării negocierilor”.

De argumente nu mai e însă nevoie, devreme ce poziţiile celor două părţi au fost demult turnate în beton armat. Din unghiul dreptului internaţional totul se învîrte în jurul rezoluţiei ONU 1244, care ar trebui modificată spre a permite retragerea Naţiunilor Unite şi angajarea în regiune a UE.

Dar ambasadorul Moscovei se foloseşte de această rezoluţie ca de un scut îndărătul căreia să se poată ascunde. „E foarte important ca rezoluţia 1244 să rămînă în vigoare”, a susţinut diplomatul rus reliefînd că, atîta vreme cît ea nu va fi revocată, Naţiunile Unite rămîn în Kosovo.

Impotriva voinţei Moscovei, nu pare să se poate face mai nimic. Ceilalţi membri ai Consiliului de Securitate se văd făcuţi şah mat. In ce-o priveşte, Rusia consideră că la mijloc este un principiu sacrosanct ce trebuie apărat cu dinţii. Fiindcă, potrivit lui Ciurkin, o eventuală declaraţie de independenţă unilaterală a kosovarilor „ar avea o însemnătate fundamentală pentru Serbia şi pentru dreptul internaţional, (în genere) pentru integritatea teritorială şi inviolabilitatea frontierelor”.

Tonul rusesc s-a înăsprit sensibil în ultima vreme. Intr-o declaraţie de presă formulată în termeni neobişnuit de categorici şi de nediplomatici, Rusia evocă „încălcarea unei linii roşii”, afirmă că s-ar arunca în luptă „pseudo-argumente” şi acuză UE că i-ar momi pe kosovari, determinîndu-i „să procedeze la demersuri ilegale de natură să pună în pericol stabilitatea internaţională”.

Secretarul general al ONU, Ban Ki Moon, nu ia parte la această şedinţă. Cu toate acestea toate privirile se îndreaptă asupra lui. Fiindcă şeful organizaţiei mondiale ar putea ruga UE să înlocuiască, în baza rezoluţiei 1244, forţele ONU din Kosovo. Or, un asemenea pas i-ar asigura secretarului general al Naţiunilor Unite veşnica vrăjmăşie a Moscovei.