Îndrăgitul politician Pistorius îi rămâne lui Scholz loial

Când Boris Pistorius a fost numit, în ianuarie 2023, în funcţia de ministru al Apărării el s-a apucat energic de lucru. Pistorius nu a fost niciodată socotit un indecis ci un om de acţiune hotărât. Politicianul social-democrat a acumulat experienţă în politica locală şi regională din Saxonia Inferioară, unde a fost multă vreme ministru de Interne. De aceea mai nimeni nu s-a aşteptat ca tocmai el să fie numit la conducerea Apărării.

Dar Pistorius s-a încumetat să preia acest fotoliu, considerat la Berlin un soi de scaun de catapultare. Aceasta fiindcă cine se află în fruntea armatei Bundeswehr, subfinanţată cronic şi slab înzestrată, poate comite multe greşeli. Predecesoarea lui Pistorius în funcţie, social-democrata Christine Lambrecht, nu a fost prima ministră a Apărării care s-a văzut nevoită să demisioneze în urma luării unei decizii eronate.

Cel mai popular politician

Dar în cazul lui Pistorius situaţia a fost net diferită. În cel mai scurt timp el şi-a câştigat respect şi recunoaştere atât în cabinet cât şi în rândul militarilor. Stilul său activ, lipsit de pretenţii şi limbajul său clar sunt apreciate în rândul Bundeswehr. Cu soldaţii Pistorius are raporturi cordiale. Şi el şi-a satisfăcut stagiul militar la începutul anilor 1980 la o unitate antiaeriană.

Şi pentru întreaga populaţie a Germaniei Pistorius a încetat rapid să mai fie un necunoscut politician de provincie. În sondaje noul ministru al Apărării a devenit cel mai popular politician german la doar câteva săptămâni de la preluarea funcţiei, devansându-şi colegii de cabinet, în frunte cu cancelarul social-democrat Olaf Scholz. Şi a reuşit să se menţină până astăzi în fruntea acestui clasament.

Multă vreme s-a zvonit că şeful politic al armatei ar putea fi viitorul candidat al SPD la funcţia de cancelar. După destrămarea coaliţiei semafor la începutul lunii noiembrie această discuţie s-a reluat cu însufleţire. În repetate rânduri Pistorius a fost adus în dezbatere ca posibilă alternativă la cancelarul Olaf Scholz, care vrea el însuşi să-şi conducă partidul în campanie în calitate de candidat la şefia viitorului guvern. De susţinere în vederea unei posibile candidaturi la funcţia de cancelar Boris Pistorius beneficiază atât din partea bazei SPD cât şi din partea unor lideri laburişti marcanţi. Dar ministrul Apărării nu s-a lăsat tentat de această propunere şi a subliniat mereu că îi este loial lui Olaf Scholz. La Hanovra el candidează pentru un mandat de deputat în Bundestag.

Social-democrat, jurist şi fan al sportului rege

Boris Pistorius, născut pe 14 martie 1960, a copilărit împreună cu cei doi fraţi ai săi la Osnabrück. Mama sa a fost politiciană SPD în landul Saxonia Inferioară, un partid la care a aderat şi el în anul 1976. După absolvirea unei şcoli comerciale şi după satisfacerea stagiului militar obligatoriu la acea vreme, el a studiat dreptul. Ulterior a activat scurtă vreme ca avocat şi apoi a luat decizia să se implice în politica locală şi apoi regională.

În 2006 Pistorius a fost ales primar general al oraşului Osnabrück şi este până astăzi un suporter al echipei clubului local de fotbal VfL. Când în 2013 social-democraţii au câştigat alegerile regionale din Saxonia Inferioară, premierul Stephan Weil l-a numit ministru de Interne în noul cabinet laburist-ecologist de la Hanovra.

Acolo Pistorius s-a dedicat cu precădere securităţii interne, a întărit aparatul regional de poliţie şi a iniţiat o lege de restricţionare a permisului de port armă. Din acest motiv el a fost poreclit "şeriful roşu" al SPD.

Pistorius a fost pentru un deceniu ministru regional de Interne în Saxonia Inferioară. Din perspeciva vieţii private a fost o perioadă dificilă pentru el. În 2015 i-a murit soţia împreună cu care are două fiice în urma unei boli incurabile. La sfârşitul anului 2023 el s-a recăsătorit. "Sunt un familist convins", se autocaracterizează cel mai îndrăgit politician german.

Asanarea Bundeswehr

Pistorius a preluat pe 19 ianuarie 2023 portofoliul Apărării într-o perioadă foarte dificilă. Invazia rusă în Ucraina şi livrările germane de arme către Kiev rezultate din asta, au demonstrat o dată în plus cât de slab este dotată Bundeswehr.

După ce a cedat Ucrainei o parte din sistemele sale de arme cele mai performante, armata germană s-a trezit parţial dezarmată şi dezorientată. "Toţi speră că va da un ordin", titra pe atunci un săptămânal german.

100 de miliarde pentru înarmare

Iar ordinul nu s-a lăsat aşteptat. Din fondul unic extraordinar de 100 de miliarde de euro destinat Bundeswehr, decis de guvernul federal în iunie 2022, Pistorius a început importante achiziţii de armament. Armata a comandat sisteme de apărare antiaeriană, elicoptere, tancuri şi fregate. Ministrul a acţionat rapid şi cu multă hotărâre.

Pe fundalul agresiunii ruse Pistorius a decis de asemenea ca o brigadă a Bundeswehr, formată din aproximativ 5000 de militari, să fie permanent staţionată în Lituania. Brigada va fi gata de luptă până în 2027. Această decizie a fost ceva fără precedent în politica germană postbelică de apărare şi a iscat controverse şi din pricina costurilor ridicate. Mai ales că Pistorius nu a reuşit să obţină mai mulţi bani pentru armată din proiectul de buget pe 2025.

O armată "capabilă de război"

Obiectivul declarat al lui Pistorius este reconstituirea capacităţii de luptă a Bundeswehr simultan cu continuarea sprijinului militar oferit Ucrainei. El a solicitat ca armata germană să fie iarăşi "capabilă de război", o terminologie considerată prea marţială de unii critici. Dar prin asta el a înţeles doar "a fi capabil să porţi un război pentru a nu fi silit să-l porţi". Afirmaţiile de acest gen nu i-au ştirbit ministrului popularitatea. Dimpotrivă, limbajul şi stilul său de a face politică i-au adus preţuire în toate taberele politice.