Zona euro vede Grecia pe drumul cel bun
28 aprilie 2018"Vrem ca Grecia să devină o poveste de succes", a declarat noul şef al zonei euro, Mario Centeno. Acest ministru portughez de Finanţe ştie ce spune, fiindcă ţara sa a avut de parcurs un drum asemănător şi este percepută azi ca un caz cu deznodământ fericit. Drama din jurul Greciei, care a debutat cu mai bine de opt ani în urmă, trebuie să ia sfârşit în mod ordonat şi cât mai grabnic, consideră la unison miniştrii.
În prezent, augurii sunt favorabili. Excedentul bugetar al Greciei este de patru la sută iar creşterea economică anticipată pentru anul în curs a urcat la două procente. Economia pare să funcţioneze din nou. Guvernul condus de Alexis Tsipras visează de pe acum că Grecia va redeveni o ţară "liberă" începând din 20 august, când va scăpa din lanţurile programului de asistenţă iar supraveghetorii instituţiilor creditoare vor părăsi ţara.
Dar şi în condiţiile în care "90 la sută din drum a fost parcurs", acum se discută despre condiţiile din perioada următoare. Întâi trebuie finalizată a patra şi ultima verificare a progreselor realizate de Grecia, ceea ce se va întâmpla la mijlocul lunii mai. În context, există voinţă pentru a trece cu vederea programele care nu au fost finalizate sau care trenează. Nu doar Atena ci şi zona euro sunt interesate de încetarea pachetului de asistenţă.
Încrederea este bună dar controlul...
Dar încrederea miniştrilor de Finanţe în viitoarea bună purtare a guvenului de la Atena este limitată. "Trebuie să evităm tot ce poate arăta ca un nou program de ajutorare", a declarat comisarul european pentru afaceri economice şi monetare, Pierre Moscovici. De aceea el numeşte mecanismele viitoare de monitorizare "riguroase dar subtile". Zona euro vrea să se asigure că Atena va rămâne pe drumul austerităţii şi că nu-l va părăsi nici în anii viitori, fiindcă ţara este îndatorată cu 180 la sută din PIB. "Monitorizare consolidată" se numeşte acest instrument din dotarea programului de ajutorare.
Ministrul elen de Finanţe, Euclid Tsakalotos, a prezentat la reuniunea de la Sofia planurile economice ale guvernului său şi acestea au fost aprobate. Dar reformele profunde în sistemul de protecţie socială şi în cel fiscal întârzie. Şi este posibil ca guvernul Tsipras să fie tentat să facă o serie de cadouri înaintea alegerilor de anul viitor, pe care nu va fi în stare să le finanţeze. Grecia trebuie să-şi mărească productivitatea şi are nevoie de investiţii, au conchis participanţii la reuniunea din capitala Bulgariei.
Berlinul, rol decisiv la ştergerea unei părţi a datoriei
Fondul Monetar Internaţional a cerut ştergerea unei părţi însemnate a datoriilor Greciei pentru a face din nou viabilă, pe termen mediu, economia ţării. Nu este vorba de o ştergere propriu-zisă ci mai degrabă de o reeşalonare a termenelor de rambursare. "Suntem foarte răbdători, dar creditele trebuie cândva restituite", a declarat în context Klaus Regling, şeful Mecanismului European de Stabilitate, "umbrela" europeană de salvare. El este încrezător că se va găsi împreună cu FMI o formulă de compromis, care va face suportabilă pentru statul elen povara datoriei.
Pe masa tratativelor se află o propunere franceză, care cuplează rambursarea creditelor din zona euro de rata de creşterea economiei elene. Dacă economiei îi merge bine se va rambursa mai mult, dacă nu, mai puţin. În cele din urmă, termenul de renunţare la dobânzi va fi extins iar rambursarea creditelor va fi prelungită până dincolo de anul 2050.
Dar miniştrii zonei euro mai aşteaptă pentru acest plan aprobarea Berlinului. Noul ministru german de Finanţe, Olaf Scholz, a fost salutat cordial la Sofia, dar el nu a a dus cu sine propunerile în materie ale guvernului german. Probabil că îi lipseşte spaţiul de manevră pentru a prezenta un plan propriu privind faza finală a crizei elene, câtă vreme la Berlin condiţiile-cadru sunt încă disputate. După ce că UE a aşteptat din toamna anului trecut formarea noului guvern german, acum se vede nevoită să aştepte în continuare apariţia unui ministru de Finanţe german împuternicit să ia decizii.
Barbara Wesel