Visele de Craciun ale sustinatorilor Brexitului 

Boris Johnson pare un fel de urs mare si fioros al Brexitului. A ramas amenintator de tacut in timpul negocierilor febrile ale Theresei May la Bruxelles si a ales sa nu o vaneze. Dar se pare ca perioada de gratie s-a terminat dupa ce May a reusit sa convinga guvernele statelor UE ca s-au facut progrese suficiente si ca negocierile pot continua. "Brexitul nu are voie sa ne transforme intr-un stat vasal", a strigat "ursul" Boris Johnson, pentru a descrie viitorul loc al Marii Britanii in lume. E o formulare exploziva care ii apartine initial parlamentarului Jacob Ress-Mogg, pasionat de istoria mai veche: Marea Britanie va ajunge ca o "colonie, un supus", daca respecta in continuare regulile UE dupa Brexit. 

In 2018 vor incepe intai discutiile privind conditiile pentru perioada de tranzitie intre iesirea tarii din UE programata pentru 29 martie 2019 si inceputul anului 2021. Atunci, Marea Britanie va fi un stat tert pentru UE, ca Turcia sau Albania. Oferta pentru perioada de tranzitie inseamna ca statutul actual va fi pastrat pentru aproximativ doi ani, pana la parasirea Uniunii. In aceasta perioada, britanicii ar trebui sa respecte toate regulile, inclusiv noile legi si verdictele Curtii Europene de Justitie. Ar trebuie sa-si plateasca contributiile la vistieriile europene, pierzand insa dreptul de vot la Bruxelles. 

Luni, Theresa May a declarat insa in fata guvernului ei ca intentioneaza sa paraseasca deja in perioada de tranzitie politica agrara si piscicola comuna a UE. Aceasta va fi noua lupta in 2018, pentru ca nu apare sub nicio forma in ofertele inaintate de Bruxelles. Probabil ca vor trece din nou luni de zile pana cand May si sustinatorii Brexitului vor intelege realitatea dura a perioadei de tranzitie. 

Theresa May a respins la Londra si afirmatia negociatorului-sef din partea UE, Michel Barnier, ca Marea Britanie nu va avea parte de un Brexit dupa bunul ei plac. Pare dificil sa le injectezi o doza de simt al realitatii conceptiilor asa-numitilor "Brexiteers" despre un viitor acord comercial. Discutiile privind acest subiect vor incepe in primavara. Dar minciunile legate de Brexit continua: Nici sefa de guvern, nici ministrii de la Londra nu le spun cetatenilor adevarul despre posibilitatile reale. In schimb, mentin un fel de fabrica de vise in traditie Hollywoodiana. 

"Guvernul trebuie sa maximizeze avantajele Brexitului", solicita Boris Johnson. Dar aceste avantaje sunt atat de secrete, incat nu au fost impartite niciun fel de documente inainte de prima intrunire a guvernului privind aceasta tema. S-ar putea sa iasa la iveala detalii care ar nelinisti presa si cetatenii. Demersul aminteste de destinul studiilor despre consecintele unui Brexit: Ministrul David Davis a declarat intai ca sunt extrem de detaliate. Numai ca au disparut la scurt timp si se spune ca nu ar fi existat niciodata. Ce ciudat. 

Davis e unul dintre principalii visatori care spera la un "deal" pentru Brexit de tip "Canada, plus, plus, plus..." Vrea acces la piata unica pentru marfuri, dar si la cea a serviciilor, la sectorul financiar, cultura - de fapt, la orice. Pare sa creada ca UE ii va da Regatului Unit totul din pura marinimie. Ca Bruxelles-ul le va da britanicilor toate cadourile europene plus o prajitura pe o tava de argint - bineinteles, pe gratis. Oare cat de probabil e asa un scenariu? 

Iluziile s-ar spulbera rapid daca sefa de guvern si grupul ei de Brexiteers ar asculta cu atentie ce spune Angela Merkel sau Michel Barnier, citat in revista "Prospekt" cu declaratia: "Ei (britanicii) trebuie sa inteleaga ca nu isi vor alege ciresele de pe tort." Francezul a repetat aceasta avertizare de nenumarate ori. 

"Nu vom amesteca scenariile diferite pentru a ne apropia de dorintele britanice - spre exemplu, nu vom combina modelul norvegian cu cel canadian in niciun caz!" Ce-i asa greu de inteles pentru May si grupul de Brexiteers? Daca vor sa stie cum poate arata un posibil acord comercial cu UE, ar trebui sa dea crezare cuvintelor lui Michel Barnier. Dar asta le-ar deranja probabil visele frumoase. 

O majoritate impotriva Brexitului?

Saptamana trecuta, un sondaj de opinie a ajuns la rezultatul ca majoritatea britanicilor ar putea fi impotriva unui Brexit - pentru prima data dupa referendumul din 2016. Ziarul "The Independent", sub egida caruia a fost facut sondajul, scrie ca sustinatorii ramanerii in UE au un avantaj de zece procente. In special presa germana a dat stirea - se pare ca speranta moare ultima, chiar daca Merkel si germanii se arata in general destul de retinuti fata de subiectul Brexit. 

Saptamana trecuta, Theresa May a suferit o dezamagire. Cativa rebeli din randurile conservatorilor care considera ca sloganul "Trebuie sa recastigam controlul" se refera si la parlamentul de la Londra, au votat alaturi de opozitie impotriva guvernului: Au fortat un vot in camera inferioara, dupa ce proiectul unui acord comerical cu UE va fi gata in toamna anului viitor. Rolul acestui vot nu-i prea mare: daca parlamentul respinge "deal-ul" de la Bruxelles, nu va fi destul timp pentru noi negocieri. In acest caz exista riscul unei prabusiri dureroase de pe stanca Brexitului. 

Totusi: Va exitsta un astfel de vot. Ziarul "The Sun" a publicat imediat fotografiile si numele asa-zisilor rebeli, care au fost bomardati cu jigniri si chiar amenintari cu moarte in retelele de socializare. Politicienii au inaintat cele mai grave amenintari politiei.  

"Atmosfera a devenit atat de tensionata", scrie parlamentarul Dominic Grieve in "The Guardian", "incat oamenii nici macar nu asculta care e subiectul dezbaterii. Apoi, toate intrebarile legate de Brexit sunt vazute ca tentativa de sabotaj, iar, in final, totul duce la amenintari cu moartea." Cumva, Marea Britanie din vremurile Brexitului nu pare o tara prea atragatoare.  

Intre timp, fondatorul partidului nationalist Ukip, Nigel Farage, un favorit al lui Trump, e mandru de rolul sau ca "parinte" al Brexitului. Saptamana trecuta si-a deschis insa sufletul intr-un interviu cu ziarul "Daily Mail", plangandu-se ca plateste un pret mare pe plan personal pentru succesul politic. A declarat ca nu poate sa mearga singur pe strada, de frica unui atac. Si-a rezumat situatia cu propozitia: "Am 53 de ani, sunt divortat si lefter." 

Cine face astfel de declaratii in presa, nu trebuie sa se mire de vocile batjocoritoare. Oare cum poate trai, sarmanul, dintr-un salariu de peste 100.000 de euro din partea Parlamentului European si cu o casa in valoare de patru milioane din cartierul londonez Chelsea, s-au intrebat adversarii sai. Altii au observat ca arata destul de batran pentru un barbat de 53 de ani si ca ar avea nevoie de o frizura si haine noi. A existat chiar si o oferta, in gluma, de a-i acorda un bilet one-way in SUA sau rolul principal intr-un "musical" despre Brexit - o garantie de succes, altfel decat cele sapte incercari zadarnice de a intra in parlamentul britanic. Nici pe plan personal, criticii lui Farage nu dau dovada de prea multa mila, argumentand ca sotia sigur nu l-a parasit din cauza Brexitului, ci a relatiei extra-conjugale cu o tanara colaboratoare. 

Cu privire la asa-numitii rebeli conservatori, Farage a declarat ca dispretuieste "politicienii de cariera" - dupa 18 ani petrecuti in Parlamentul European. Poate ca ar trebui sa se mai uite in oglinda din cand in cand.

Autoare: Barbara Wesel / das