Violenţele se extind în Egipt

Violenţele au izbucnit după ce justiţia egipteană a anunţat condamnări la moarte pentru 21 de inculpaţi în cazul confruntărilor sângeroase de la un meci de fotbal de anul trecut, în care 74 de persoane şi-au pierdut viaţa. Rudele şi apropiaţii celor condamnaţi au luat cu asalt închisoarea din Port Said în care se află aceştia, încercând să-i elibereze. Incidentele s-au soldat până sâmbătă după-amiază cu peste 20 de morţi, printre care doi poliţişti. Peste 200 de persoane au fost rănite.

Verdictul i-a vizat pe fanii echipei Al Masri, care ar fi provocat incidentele sângeroase de la meciul cu echipa Al Ahly din Cairo. Fanii acesteia din urmă ameninţaseră la rândul lor cu violenţe, dacă sentinţele ar fi fost considerate prea blânde. La începutul lui martie, tribunalul egiptean va pronunţa noi sentinţe, pentru alţi peste 50 de inculpaţi.

Violenţe au loc însă nu doar la Port Said, ci în numeroase oraşe din Egipt. Opoziţia protestează faţă de politica preşedintelui islamist Mohamed Mursi şi cea a Frăţiilor Musulmane, care controlează guvernul de la Cairo. La demonstraţiile de vineri, cel puţin şapte persoane au fost ucise. Cele mai aprige confruntări între manifestanţi şi forţele de ordine au avut loc la Suez, unde 500.000 de oameni au ieşit pe străzi. Ei au cerut demisia guvernului islamist, nemulţumiţi de noua constituţie şi de starea economică a ţării.

Susţinătorii opoziţiei au luat cu asalt la Suez birourile Frăţiilor Musulmane. Guvernul i-a acuzat pe demonstranţi că ar fi simpatizanţi ai fostului dictator Mubarak, acuzaţie respinsă însă de protestatari. Aceştia se declară dezamăgiţi total de evoluţiile de după revoluţia din urmă cu doi ani.

La Berlin, ministrul german de externe Guido Westerwelle s-a declarat îngrijorat de situaţia din Egipt. El a condamnat orice formă de violenţă, indiferent din ce parte a spectrului politic, şi a constatat că Egiptul nu reuşeşte să găsească modalităţi paşnice de a-şi construi viitorul post-Mubarak. Germania a asigurat din nou sprijinul său pentru această ţară, în "lungul şi dificilul proces de transformare" prin care trece.