Veşti rele din Orientul Apropiat

Unii analişti consideră că morţii şi răniţii în urma atentatelor teroriste comise în aproipere destaţiunea balneară Eliat, ar fi primele victime colaterale ale aşa numitei primăveri arabe. În mod previzibil, Israelul a ripostat militar după incidentele de joi, prin raiduri masive asupra fîşiei Gaza, de unde fuseseră lansate de către extremişti palestinieni, tiruri de rachete asupra aşezărilor evreieşti provocînd rănirea mai multor persoane. În răstimp organizaţia radical islamică Hamas a reziliat armistiţiul încheiat cu Israelul în 2009, dar încălcat deja în repetate rînduri .

Ca şi cum spirala violenţelor nu s-ar fi declanşat deja suficient de intempestiv după atentatele din 18 august, Egiptul şi-a rechemat ambasadorul din Israel pînă cînd statul evreu nu va clarifica uciderea de către militarii israelieni a cinci membri ai poliţiei de frontieră egiptene, în cursul urmăririi atentatorilor şi a schimburilor de focuri.

Acuzaţii la adresa Egiptului

Ministrul israelian al apărării Ehud Barak a acuzat Egiptul de a purta o parte din vină, atacurile teroriste fiind o dovadă a modului deficitar în care ţara vecină îşi exercită controlul asupra peninsulei Sinai.

Un reproş întemeiat. Experţi israelieni în materie de securitate estimează că după răsturnarea de la putere a lui Mubarak, membrii diverselor formaţiuni teroriste şi islamiste s-au cuibărit cu sutele sau chiar miile în peninsula Sinai, de unde îi aprovizionează cu arme şi muniţii pe militanţii palestinieni extremişti din fîşia Gaza. Mai grav încă: Iranul nu conteneşte să furnizeze material de război organizaţiei Hamas, peninsula devenind astfel un cap de pod al terorismului. Libertatea de acţiune a acestuia este favorizată de faptul că frontiera egipteano-israeliană este şi cea mai demilitarizată, trecînd pînă deunăzi drept foarte sigură, în baza acordului de pace încheiat în 1979 între Cairo şi Ierusalim.

Incertitudini sporite

În urma atentatului comis în la Netafim, la nord de Eliat. Israelul a convenit ca Egiptul să posteze mai mulţi militari decît prevede acordul în regiunea odinioară aflată sub ocupaţia statului evreu. Intrebarea care persistă este dacă Egiptul dispune realmente de voinţa necesară spre a reinstitui ordinea în Sinai. Incertitudinile sunt sporite de alegerile din noiembrie din Egipt şi de eventualitatea ca Frăţia Musulmană să devină formaţiunea cea mai puternică în urma scrutinului.

În consecinţă, se fac tot mai frecvent şi insistent auzite în Israel vocile care solicită o fortificare a frontierei comune cu Egiptul, dar şi cele care solicită unor lideri politici europeni să revendice mai puţin vehement încetarea blocadei asupra fîşiei Gaza. Cele petrecute în sudul Israelului relevă cît de primejdioasă a devenit în cel mai scurt răstimp paşnica frontieră a statului evreu cu cel mai mare dintre vecinii săi.

Autor: Rodica Binder/dpa
Redactor: Robert Schwartz