Valeriu Streleț: „Guvernul nu trebuie demis"

La conferința de presă la care și-a prezentat raportul, Valeriu Streleț a revenit și la declarația sa din ziua precedentă, despre riscul ca leul moldovenesc să se devalorizeze până la 40 de lei pentru 1 dolar dacă, din cauza instabilității politice (generată de proteste), misiunea FMI își va anula vizita în Moldova. După ce economiștii l-au acuzat de iresponsabilitate, explicând că declarația sa poate crea panică pe piața bancară, Streleț a spus joi că, de fapt, a folosit „o alegorie” și că „nu există premise pentru deprecierea monedei naționale”: „Suntem într-un moment de cumpănă, când se anunţă eventuale intenţii ca guvernul să fie demis. Noi trebuie să calmăm societatea. Oamenii trebuie să fie siguri că guvernul a reuşit să facă câte ceva”, a menționat Streleţ și a exemplificat: publicarea datelor despre fondatorii firmelor, remanierile de la Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (a fost demis un vicedirector ca urmare a unei investigații jurnalistice) și evitarea excluderii Moldovei din sistemul „Cartea Verde”.

Valeriu Streleț: „Nu-mi place funcția. Sunt dezamăgit, indignat, dar nu demisionez!”

El a spus că Guvernul are nevoie de stabilitate pentru a putea soluționa problemele economice, iar la întâlnirea cu liderii protestatarilor a menționat că este dispus să discute orice numai nu despre demisia guvernului. „Voi pleca în demisie doar atunci când nu voi mai avea suportul politic al Parlamentului”, a explicat prim-ministrul. El a dat asigurări că informațiile despre furtul încă a unui miliard de dolari din sistemul bancar sunt false și a spus că Guvernul monitorizează situația din sistemul financiar-bancar, iar Banca Națională a Moldovei (care a admis scurgerea primului miliard, la sfârșitul lui 2014) are suficiente pârghii pentru a menține situația sub control.

Unul dintre liderii protestatarilor, Andrei Năstase, a acuzat Guvernul că nu face nimic pentru a rezolva problemele țării și a reiterat că în aceste condiții se impune demisia Cabinetului de Miniștri, urmată de alegeri parlamentare anticipate, dar după schimbarea componenței unor instituții precum Comisia Electorală Centrală și Consiliul Coordonator al Audiovizualului.

Premierul a recunoscut că în cele 42 de zile de când deține funcția de prim-ministru a descoprit „probleme atât de dureroase”, încât uneori îi vine să-și ia lumea în cap…”: „Nu-mi place această funcție, dar nu îmi pot permite să-mi dau demisia! O eventuală demisie ar constitui un act de trădare în raport cu cei 729 de mii de cetățeni care au votat la 30 noiembrie 2014 pentru partidele din actuala coaliție de guvernare. Totodată, prea multe forțe ostile așteaptă o destabilizare a situației și vidul de putere, pentru a putea deturna țara de la cursul său strategic de integrare europeană”, a menționat Valeriu Streleț.

El și-a exprimat dezamăgirea față de ceea ce se întâmplă în justiția moldovenească și a spus că este indignat, ca și majoritatea cetățenilor Moldovei, de „furtul secolului”. Premierul a promis că nu va admite să mai dispară un miliard de dolari din băncile moldovenești.

Sistemul de stat al Moldovei, sub semnul întrebării

Liderii protestarilor i-au spus premierului că actuala clasă politică este una putredă și ea nu poate genera reforme, de aceea trebuie să înceapă pregătirea instituțiilor (în sensul transparentizării acestora) pentru alegeri anticipate. Iar premierul a avertizat că, „în vara anului 2015, în Moldova s-au acumulat mai mulți factori care riscă să pună sub semnul întrebării însuși sistemul de stat” și a precizat: „Nu contează cum e - corupt sau necorupt, cu hoți sau fără hoți”.

În cele din urmă, întâlnirea liderilor protestatari cu prim-ministrul Streleț s-a încheiat fără nici un rezultat palpabil. În a doua jumătate a zilei, liderii manifestanților vor avea o întâlnire și cu președintele Parlamentului, Andrian Candu (finul de cununie al controversatului politician și om de afaceri Vlad Plahotniuc, cel împotriva căruia sunt îndreptate cele mai multe săgeți ale organizatorilor protestului-maraton).

Reprezentantul protestatarilor, Andrei Năstase, a spus că revendicările din Proclamația mitingului din 6 septembrie (la care au participat peste 100.000 de oameni) „nu se negociază”: „Lucrurile de principiu nu se discută!”, a menționat el. În Proclamația respectivă s-a cerut demisia șefului statului și a șefilor tuturor instituțiilor statului care au permis furtul miliardului de dolari din sistemul bancar.

Cu câteva ore înainte de a se întâlni cu liderii protestatarilor, Candu a declarat la o conferință de presă că va cere demisia in corpore a conducerii Băncii Naționale, „dacă se va tergiversa în continuare luarea unei decizii privind investigațiile în cazul „Băncii de Economii” (bancă de stat jefută în timpul atacului asupra sistemului bancar din 2014 - n.n.)”. El nu a spus însă nimic despre soarta conducerii Centrului Național Anticorupție, care ar trebui să investigheze acest caz, presa de la Chișinău menționând în repetate rânduri despre relația de subordonare a șefului acestei instituții față de finanțatorul Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, din care face parte și Andrian Candu.

DNA trece Prutul

Andrian Candu a anunțat joi că, pe 15 septembrie, în Moldova va veni un procuror român care va asista instituțiile naționale din domeniul justiției în procesul de reformare: „În sfârșit, cu aprobarea și cu suportul Uniunii Europene, în Republica Moldova vine un procuror din România care va sta alături de Centrul Național Anticorupție (CNA) și Procuratura Generală. Va revizui și dosarele care sunt în investigație la CNA și, după o perioadă, va veni cu recomandări”, a spus Candu, fără a spune despre cine anume este vorba. „Mă bazez pe experiența colegilor din România. Este cazul să lichidăm CNA și CNI (Comisia Națională de Integritate) și să formăm un DNA”, a menționat Candu. „Nu am văzut nici un dosar de condamnare în trei-patru ani de existenţă a Comisiei pentru Integritate. Să nu-mi spuneţi mie că toţi funcţionarii şi demnitarii din această ţară îşi au averile legal obţinute. Nu cred!”, a spus Candu. Potrivit lui, „integritatea judecătorilor trebuie verificată, la fel ca și sursele din care aceștia și-au acumulat averile”. (…) „Poți investiga foarte bine un caz, dar când ajunge în instanță sunt tergiversări și decizii sub semnul întrebării. Să mă ierte judecătorii, printre care și onești, dar nu există încredere în ei. De aceea, voi lansa propuneri pentru reformarea radicală a justiției, prin a testa integritatea tuturor judecătorilor, a verifica toate averile lor și abia după aceasta va urma reconfirmarea lor în funcție”, a spus președintele Parlamentului.

SUA, gata să asiste Moldova la implementarea rapidă a reformelor

A reacționat și Ambasada SUA din Republica Moldova la protestele anti-oligarhice din centrul Chișinăului. Într-un comunicat oficial, misiunea diplomatică susține că „protestele din centrul Chișinăului evidențiază frustrarea resimțită de mulți moldoveni, din cauza lipsei de reforme în țara lor”.

Ambasada SUA susține dreptul cetățenilor de a protesta pașnic și îndeamnă Guvernul Moldovei să implementeze rapid reformele necesare, cum ar fi: extinderea eforturilor anticorupție în beneficiul poporului moldovenesc, care a votat pentru un viitor mai prosper, pentru integrare europeană. SUA își exprimă disponibilitatea de a asista Moldova în aceste eforturi de reformare.