A fost rândul Turciei să acţioneze

"Nu sunt negocieri foarte ușoare", a declarat Angela Merkel, vineri, după încheierea discuțiilor cu colegii ei, la scurt timp după miezul nopții. Prin "negocieri", cancelara germană înţelegea întâlnirea cu prim-ministrul turc, care a fost informat vineri dimineaţă cu privire la detaliile propunerii. Acordul a fost bătut în cuie în aceeași zi. Președintele Consiliului European, Donald Tusk, va negocia "orientat spre rezultate", a adăugat Merkel. Ceea ce s-a și întâmplat. Europenii au dorit această soluție cât mai curând posibil și la aproape orice preț politic. Presiunea în acest sens a fost însemnată.

Ce se află pe masa negocierilor

Planul a fost modificat doar marginal de când, la începutul lunii martie, Angela Merkel a ajuns la o înţelegere cu Davutoglu. La presiunile Înaltului Comisar al ONU pentru Refugiaţi, în document au fost introduse unele garanţii juridice pentru a fi evitate acuzaţiile de deportare în masă a refugiaţilor.

- Grecia trebuie să recunoască Turcia ca ţară terţă sigură.

- Turcia se angajează să ia înapoi toţi refugiaţii din Grecia.

- De asemenea, Turcia se obligă să le ofere acestora protecţie conform Convenţiei de la Geneva.

- Pentru fiecare refugiat sirian trimis înapoi, UE preia un alt refugiat sirian din Turcia.

- Fiecare refugiat din Grecia trebuie să fie intervievat în cadrul unei proceduri accelarate.

- Aproape toate cererile de azil pot fi respinse invocându-se statutul Turciei de "ţară terţă sigură".

- UE speră prin urmare să descurajeze refugiaţii să mai vină în Grecia.

Ce doreşte Turcia

Turcia a solicitat în total 6 miliarde de euro. Există în prezent "o dorinţă generală" de a oferi aceşti bani, a precizat şefa cancelariei berlineze. Suma ar trebui folosită doar pentru refugiaţii sirieni din Turcia.

O cerință politică esenţială a părţii turce este abolirea vizelor de călătorie încă de la sfârșitul lunii iunie. UE a declarat că, pentru aceasta, Turcia trebuie să îndeplinească toate cele 72 criterii necesare. La începutul summitului, mai multe țări au exprimat îndoieli în legătură cu ridicarea vizelor, dar presiunea găsirii unui compromis pare mai puternică decât obiecțiile, în special cele franceze.

Guvernul turc dorește de asemenea deschiderea altor capitole în cadrul negocierilor de aderare. Aici, detaliile sunt încă pe masa tratativelor. Cu toate acestea, pare clar că discuțiile rămân teoretice. Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat că, în prezent, "Turcia nu este pregătită pentru aderare".

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Detalii neclare

Detaliile acestui acord încă lipsesc în mare parte, în special în ceea ce priveşte punerea lui în practică. Angela Merkel a declarat că Grecia va avea nevoie şi va primi ajutor pentru punerea în aplicare a procedurilor de azil, dar nu se ştie de câţi judecători şi traducători va fi nevoie pentru bunul mers al lucrurilor.

Neclară este şi data la care ar trebui să înceapă expulzarea refugiaţilor. UE dorește ca acest lucru să aibă loc cât mai curând posibil. Dacă durează prea mult timp, există un efect nedorit, a spus cancelara. Mulți refugiați vor utiliza fereastra de timp pe care o au la dispoziţie până la începerea expulzării în siguranţă în Turcia, pentru a-şi continua drumul spre Europa.

Cursa continuă

Merkel pleacă de la premisa că toate ţările UE, în afară de Ungaria şi Slovacia, se vor implica în preluarea de refugiaţi sirieni din Turcia, condiţie stipulată de acordul UE-Turcia. În acest sens ar trebui folosit un contingent din care mai sunt disponibile 18.000 de locuri.

Nimic nu este stabilit, până nu este stabilit de toată lumea. Principiul se aplică și la acest summit. Partea turcă trebuie să fie de acord la rândul ei cu înţelegerea. "Cred că putem ajunge la o înțelegere, însă cursa nu s-a terminat", a declarat premierul olandez Mark Rutte.

În Austria, Werner Faymann a continuat să critice Berlinul. Cancelarul austriac cere încă o dată Germaniei limite maxime pentru refugiați. Este greșit să credem că "Austria poate ajuta fără limită". Situaţia de-a lungul rutei balcanice ar urma aşadar să se îmbunătăţească, dacă se umblă la sursa problemei, respectiv la granița greco-turcă, după cum prevede acordul cu Turcia.