Ungurii îşi pun speranţele în Parlamentul European

Subiectul a devenit centrul campaniei electorale a UDMR şi a aliaţilor săi pentru alegerile europene. Nici nu se putea găsi o ocazie mai bună pentru a solidariza electoratul maghiar şi pentru a-l mobiliza la urne în 7 iunie. În România, singurul electorat care simte că există o miză mai fierbinte a alegerilor europene este electoratul maghiar, deoarece îşi leagă, într-un fel sau altul, speranţa privind obţinerea autonomiei de Uniunea Europeană.

Iuliu Winkler, candidat al UDMR la alegerile din 7 iunie, a explicat recent în faţa alegătorilor săi că Parlamentul de la Bruxelles este singura instituţie europeană în care problematica politică, teoretic soluţionată odată cu aderarea unui stat la UE, mai poate fi abordată. UDMR a apelat de altfel la Parlamentul European şi cît priveşte demiterea directorilor maghiari din diferite agenţii şi direcţii judeţene. « Vom face tot posibilul ca PE să ia atitudine faţă de această problemă » a mai spus Iuliu Winkler.

Dar, desigur, obiectivul mai mare este cel legat de autonomia secuilor, iar László Tőkés a devenit vîrful de lance al acestei campanii odată ce s-a împăcat cu UDMR-ul. Acum doi ani, cînd László Tőkés a reuşit să obţină pe cont propriu un mandat de deputat european, nu a fost admis în grupul PPE din Parlamentul European din cauza opoziţiei PD, care a intenţionat să-i taie avîntul autonomist. Anul acesta nu va mai putea face acest lucru, aşa încît ne putem aştepta la relaţii destul de încordate între deputaţii români şi cei unguri din acelaşi grup. Dacă ţinem seama de declaraţiile anterioare ale deputatului PD-L, Marian Jean Marinescu, putem spune că grupul PPE va importa în mod nefericit disputa româno-maghiară.

Indiciile disputelor viitoare se văd de pe acum. La mitingul electoral care a avut loc miercuri la Tîrgu Mureş, Preşedintele Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania, europarlamentarul László Tőkés a spus că «Nici în trecut şi nici în prezent, politica românească nu poate scăpa de naţionalismul tradiţional de după Tratatul de la Trianon şi chiar şi după 1989, după schimbarea de regim, se duce pe mai departe o politică de asimilare, o politică antimaghiară ».

Markó Béla, preşedintele UDMR, a părut, în ciuda diferenţelor ce păreau la un moment dat ireconciliabile, tot mai apropiat de perspectiva lui László Tőkés. E adevărat că el nu a făcut trimitere la Trianon, subiect tabu în politica de la Bucureşti, dar a arătat că noul Guvern nu a reuşit decît să ofere noi argumente autonomiştilor. Făcînd aluzie la preşedintele Traian Băsescu şi la demiterile operate de Guvern, Markó Béla a spus :

« Şi de ce am spus că este vorba de prostia unor politicieni, fiindcă prin declaraţii aceşti politicieni, din nou şi din nou, vor să ne dovedească că nu avem nevoie de autonomie, fiindcă problemele noastre se rezolvă şi altfel. Şi ceea ce fac, în schimb, este o dovadă clară că avem nevoie de autonomie. »

Se vede aşadar că ungurii odată ce au pierdut contactul cu politica mare de la Bucureşti caută din nou susţinere în politica Vestului. Iar acest lucru se manifestă printr-un interes sporit faţă de alegerile de duminică.

Autor: H.P. DW Bucureşti
Redactor: Laurenţju Diaconu-Colintineanu