Un pas mai aproape de ajutorul european

După alegerea conservatorului Nikos Anastasiades, Grupul euro a răsuflat uşurat. Dintre toţi candidaţii la funcţia supremă în stat, Anastasiades părea cel mai promiţător. Stabilitate, consolidarea finanţelor şi transparenţă în supraîndatoratul sector bancar cipriot - acestea sunt condiţiile pe care ţările din zona euro le impun înainte de a da undă verde fondurilor menite să apere de faliment, micuţul stat insular.

Noul executiv de la Nicosia a făcut deja o primă impresie; chiar una foarte bună: prin comandarea unei analize independente, proaspăta conducere doreşte să afle cum poate fi combătută eficient, spălarea de bani. Conform comisarului european pentru economie şi politică monetară, Olli Rehn, decizia cabinetului cipriot este "cea mai persuasivă cale de a înlătura temerile (n.r. - comunităţii)". Mai ales Germania este ţara care a grăbit acest demers.

Ajutor în luna martie?

În orice caz, unele state europene ar dori extinderea măsurilor pentru împiedicarea evaziunii în Cipru. Ministrul austriac al finanţelor, Maria Fekter, crede că actualele societăţi de administrare fiduciară, de pe teritoriul ţării, "încurajează spălarea de bani". "Trebuie să se ştie care este proprietarul unei companii şi care sunt factorii de răspundere într-o firmă", a declarat Fekter.

Cu toate acestea, preşedintele Grupului euro, Jeroen Dijsselbloem, spune că europenii vor ajunge la o înţelegere privind ajutorul oferit Ciprului chiar în cursul lunii martie.

Aşteptări de la Italia

Deşi situaţia politică a Italiei nu se afla pe ordinea de zi a grupului, miniştrii europeni de finanţe încep să-şi facă griji serioase în privinţa acestei ţări. "Sperăm ca reformele lui Mario Monti să fie continuate", a afirmat ministrul luxemburghez Luc Frieden.

Dar, la recentele alegeri, tehnocratul Monti a suferit o amară înfrângere. Iar cu un Beppe Grillo şi un Silvio Berlusconi învingători, chiar se îngroaşă gluma. După o perioadă relativ liniştită, pieţele de capital au început să se agite, iar primele de risc ale Italiei cresc vizibil. Indiferent de guvernul care se va forma, preşedintele Dijsselbloem aşteaptă măsuri care să ducă la stabilizarea zonei euro.

Franţa speră într-o amânare

Apele încep să se tulbure şi-n Franţa. Ţara nu va reuşi nici anul acesta să-şi reducă deficitul bugetar. Răspunsul CE privind acordarea unui răgaz de un an de zile pentru redresare este aşteptat cu sufletul la gură. În cazul Spaniei, a fost posibil. Comisarul Olli Rehn a declarat că, în cazul anumitor ţări, amânarea termenului pentru revenirea la plafonul maxim de 3% din PIB este posibilă, dar nu a menţionat şi dacă Franţa se numără printre aceste ţări.

În discuţie intră numai statele care şi-au făcut temele conştiincios şi care întâmpină greutăţi economice deosebite. Dar n-ar trebui admisă nici cea mai mică abatere de la regulile Pactului de Stabilitate - cel puţin aşa spune ministrul luxemburghez Luc Frieden: "Mi-aş dori ca regulile să fie respectate, altfel Europa şi zona euro îşi vor pierde din credibilitate."

Exemplul Irlandei

Omologul său francez, Pierre Moscovici, crede că echilibrul poate fi menţinut numai prin creştere şi consolidare. În opinia sa, rezultatele alegerilor din Italia demonstrează că Europa a cam exagerat cu politica de austeritate.

O politică pe care Comisia şi ţările scandinave o apără, dar care ar putea duce la o accentuare a decalajului Nord-Sud în interiorul Grupului euro. Plin de optimism, comisarul Olli Rehun speră că, prin toamnă, Irlanda va putea fi scoasă în afara programului de ajutor european. Acelaşi lucru ar putea fi valabil pentru Portugalia, primăvara viitoare. Dacă Irlanda şi Portugalia vor reuşi, atunci şi alţii ar putea s-o facă - este convins Olli Rehn.