Crimeea, de un an în mâna ruşilor

Când vremea se strică, iar marea este agitată, cursele de bacuri pe ruta Kerci, în estul Crimeei şi Federaţia Rusă sunt perturbate zile întregi. În astfel de cazuri, nu doar că se formează cozi de maşini de-a lungul a câţiva kilometri, ci apar şi probleme în procesul de distribuire a hranei şi a altor produse de consum.

Acum un an, când Rusia a anexat Peinsula Crimeea, legătura maritimă între oraşul Kerci şi Rusia a avut un rol esenţial, în contextul în care Moscova şi Kievul sistaseră toate celelalte căi de transport - aerian, feroviar şi cursele cu autocarul. Cine vrea să plece din Crimeea în Ucraina şi invers, depinde aproape în totalitate de micile firme locale de transport. Sau, dacă se încumetă, poate pleca pe jos. Kievul a sistat în mare parte chiar şi livrarea apei potabile în Crimeea. Doar energia electrică şi câteva alimente mai ajung din Ucraina în peninsulă.

Recent, în cadrul unui documentar difuzat de televiziunea naţională din Rusia, preşedintele Vladimir Putin a oferit câteva detalii inedite despre anexarea Crimeei. Şeful Kremlinului a povestit că "recuperarea" peninsulei, care aparţinuse, cândva, Moscovei, fusese stabilită încă de la sfârşitul lunii februarie. Motivul, a explicat Putin, l-au constituit rezultatele sondajelor efectuate în Crimeea, conform cărora, 75 la sută dintre locuitori doreau ca peninsula să aparţină, din nou, Rusiei.

În cadrul referendumului desfăşurat la 16 martie 2014, atent monitorizat de soldaţi ruşi îmbrăcaţi în uniforme fără însemne, Moscova susţine că 96 la sută dintre participanţi au votat pentru anexarea Crimeei de către Rusia. Ucraina, ONU şi ţările occidentale au condamnat acţiunea, despre care au afirmat că încalcă flagrant dreptul internaţional.

90 la sută din locuitori ar vota, din nou, "reunificarea cu Rusia", susţine institutul de sondaj WZIOM din Rusia. Această cifră este însă imposibil de verificat din surse independente, iar experţii ucraineni au mari îndoieli că datele publicate de WZIOM sunt într-adevăr acurate.

Fără Apple, dar, poate, cu bomba atomică

Fapt este că viaţa cotidiană a celor 2,3 milioane de locuitori din Crimeea s-a schimbat. Problemele din transport sunt marginale în comparaţie cu alte dificultăţi cotidiene. Odată cu intrarea în vigoare a sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei, multe companii americane au părăsit Crimeea. Aici nu mai există nicio filială McDonald's, iar birourile de relaţii cu clienţii ai Visa şi Mastercard au fost închise. La fel şi magazinele Apple.

Însă anexarea a adus cele mai mari schimbări cu precădere în domeniul militar. În ritm alert, Rusia transformă Crimeea într-o fortăreaţă. Conform presei de la Moscova, numărul soldaţilor ruşi din peninsulă s-ar situa între 25 000 şi 40 000. De asemenea, numărul livrărilor de carburant pentru armată a crescut constant. Rusia îşi dotează trupele cu tancuri noi, nave militare şi avioane de luptă, iar unii experţi speculează că Moscova ar intenţiona să staţioneze în Crimeea inclusiv armament atomic. Kremlinul nu a exclus această variantă.

Anul trecut a fost marcat de importante transformări sociale şi economice: trecerea la rubla rusească, apariţia angajatorilor ruşi şi adaptarea cadrului legislativ. Nu puţini au fost, probabil, foarte încântaţi de perspectiva unor salarii mai mari. Între timp, bucuria lor probabil că s-a mai estompat.

Discriminarea tătarilor crimeeni

În schimb, nu s-au diminuat îngrijorările celor care au refuzat să accepte paşaportul rusesc şi care întâmpină probleme din această cauză. Anul trecut, eliberarea unui paşaport rusesc îl costa pe titular aproximativ 300 de ruble. Acum, preţul este de 3500 de ruble (aprox. 52 de euro), a spus, pentru DW, Schan Sapruta, avocat din Simferopol.

Tătarii crimeeni au respins de la bun început, vehement, cetăţenia rusească, motiv pentru care sunt consideraţi de multă lume cei mai mari perdanţi ai anexării peninsulei. În plus, s-au înmulţit veştile conform cărora, din ce în ce mai mulţi reprezentanţi ai acestor minorităţi dispar fără urmă, iar mulţi tătari sunt supuşi unor acte de intimidare orchestrate de poliţia şi serviciile secrete ruse.

Nils Muiznieks, comisar pentru drepturile omului din Consiliul European, a prezentat cu lux de amănunte situaţia tătarilor din Crimeea, într-un raport recent.

Cei mai mulţi dintre cei aproape 300 000 de tătari crimeeni au avut o atitudine pro-ucraineană vizibilă în timpul anexării peninsulei. Liderii lor, printre care şi Refat Ciubarov, s-au mutat între timp la Kiev, după ce Rusia le-a interzis să intre pe teritoriul Crimeei.