1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Un an de la debutul protestelor anti-Mubarak

25 ianuarie 2012

Sute de mii de oameni au îndrăznit cu un an în urmă să se adune într-o piaţă centrală din Cairo pentru a cere înlăturarea regimului Mubarak. Acum, Consiliul Militar Suprem a decis încetarea stării de asediu.

https://p.dw.com/p/13paT
Demonstrators take part in a protest marking the first anniversary of Egypt's uprising at Tahrir square in Cairo January 25, 2012. REUTERS/Mohamed Abd El-Ghany (EGYPT - Tags: POLITICS CIVIL UNREST)
Demonstraţii la Cairo, prilejuite de împlinirea a unui an de la protestele în masă din Piaţa TahrirImagine: Reuters

O excepţie există totuşi: Împotriva celor care tulbură liniştea publică se pot în continuare aplica prevederile legii marţiale. Potrivit lui Hamadi El-Aouni, profesor de politologie şi economie la Universitatea Liberă din Berlin, aceasta înseamnă că, de fapt, starea de necesitate rămâne valabilă. Revendicării demonstranţilor nu i s-a dat curs decât formal. În fapt, militarii, care deţin puterea reală în Egipt, pot să acuze orice cetăţean că tulbură liniştea publică. Făcând o retrospectivă a anului ce s-a scurs de la debutul protestelor, El-Aouni a declarat: " A început cu o primăvară arabă care s-a transformat într-o toamnă islamistă". La fel ca mulţi alţii, profesorul s-a aşteptat la o evoluţie cu totul diferită.


Pe 25 ianuarie 2011, în Piaţa Tahrir din Cairo a avut loc prima demonstraţie de proporţii. Oamenii care s-au strâns acolo revedicau mai multă democraţie, echitate socială şi libertate de opinie. Demonstraţiile s-au ţinut lanţ şi preşedintele Hosni Mubarak s-a văzut nevoit, după doar trei săptămâni, să plece de la putere.


Între timp au avut loc alegeri parlamentare libere. Mai bine de 70 la sută din voturi au fost acordate partidelor şi grupărilor islamiste. Partidul "Libertate şi Echitate" al frăţiilor musulmane, care se declară moderat islamice, a obţinut peste 47 la sută din sufragii şi va juca principalul rol la formarea viitorului guvern. De alegerea partenerului de coaliţie va depinde cât de religios va fi Egiptul în viitor. Pe locul doi s-a clasat formaţiunea radical-islamistă "Partidul Luminii", cu mai bine de 24 la sută, pe locul trei formaţiunea liberală "Wafd", cu opt la sută. "Este un rezultat care trezeşte la realitate", afirmă expertul social-democrat pentru politică externă din Bundestag, Rolf Mützenich, care adaugă: "Când priveşti înapoi eşti mereu mai aproape de adevăr. Poate că ne-am lăsat un pic molipsiţi de euforia declanşată în Egipt de alungarea de la putere a lui Mubarak".


Mützenich subliniază că există mari diferenţe de opinie în cadrul diverselor formaţiuni şi grupări islamiste. Nu trebuie uitat că în cadrul frăţiilor musulmane activează mulţi tineri. Nici în Europa, procesele de democratizare nu au avut loc peste noapte, insistă deputatul social-democrat german. "Sunt sigur, a continuat el, că egiptenii văd în religia islamică o punte culturală şi istorică importantă pentru societatea lor, dar nu vor accepta pe termen lung o dominaţie a religiei în viaţa publică".


Politologul El-Aouni este sceptic când aude termenul islamism moderat, şi se arată încredinţat că formaţiunile islamiste vor fi judecate în funcţie de instituirea echităţii sociale pe care au anunţat-o şi de menţinerea unităţii statale. Mulţi tineri, mai ales din cartierele defavorizate, nu au perspective şi şi-au găsit sprijin în grupările islamiste. Dar şi ei şi-au legat speranţele într-un trai mai bun de "primăvara arabă".


Mützenich crede că occidentul trebuie să observe procesle din Egipt cu mare atenţie şi trebuie să accepte că dispune de mijloace de intervenţie limitate. Importantă este şi diferenţierea între diversele grupări. "Nu trebuie să acordăm prioritate doar guvernului şi parlamentului, ci întregii societăţi, fiindcă există ţări cum ar fi Turcia sau Indonezia, unde coabitarea dintre islam şi democraţie este posibilă."


O componentă importantă a procesului de democratizare din Egipt este armata. De la alungarea lui Hosni Mubarak, puterea este exercitată de Consiliul Militar Suprem, condus de mareşalul Hussein Tantawi. Lucrurile vor rămâne neschimbate până la formarea noului guvern, adoptarea noii Constituţii şi alegerea noului preşedinte. Demonstranţii de odinioară sunt sceptici. Acum, la împliniarea unui an de la debutul revoltei, armata a avertizat populaţia să nu mai iasă în stradă. În faţa presei, Tantawi a declarat că nu va permite ca Egiptul să fie cuprins de flăcări. Forţele armate sunt coloana vertebrală a Egiptului. "Se doreşte frângerea acestei coloane vertebrale, dar armata nu va tolera aşa ceva", a conchis mareşalul.


Autor: Sabine Hartert -Mojdehi / ia
Redactor: Medana Weident