UE și azilul: Merkel și Macron pe aceeași lungime de undă

După ce luni a avut de furcă cu partenerii de guvernare creștin-sociali (CSU) pe tema politicii de azil, marți, cancelara Angela Merkel a avut o întâlnire importantă cu președintele francez Emmanuel Macron pe un alt subiect major: reformarea UE. Germania nu a răspuns multă vreme la propunerile Parisului în acest sens, dar acum timpul presează: la finalul lunii are loc summitul comunitar la Bruxelles iar problema azilului și cea a reformelor sunt strâns legate.

Întrevederea a avut loc în cadrul consultărilor interguvernamentale germano-franceze iar cei doi lideri au stat de vorbă între patru ochi înaintea acestei reuniuni oficiale. Cu o seară înainte, Merkel îl primise pe noul premier italian. Înaintea unui summit UE, un astfel de trafic la nivel înalt nu este neobișnuit.

Unitate germano-franceză

Pentru cancelara germană slăbită în politica internă, întâlnirea de la Palatul Meseberg poate fi considerată un succes. Merkel a anunțat la conferința de presă comună o colaborare strânsă cu Macron și a vorbit despre un "nou capitol" pentru cooperarea bilaterală și europeană. Și Macron s-a declarat optimist - Europa este capabilă de progrese. Importantă este o prezență "suverană și în același timp unită". Aceasta trebuie să fie noua filosofie pentru Europa. Patru teme s-au aflat pe ordinea de zi: consolidarea politicii externe și de apărare a UE; reformarea uniunii economice și monetare; adoptarea unei politici comune privind azilul; cooperarea în munca de cercetare în domenii ca inteligența artificială.

Pe anumite teme, părerile sunt foarte diferite la Paris și Berlin. Următoarele puncte au fost incluse însă în "declarația comună de la Meseberg": o "inițiativă de intervenție" în politica de apărare cu corelarea sistemelor de armament; crearea unui consiliu european de securitate; mai multe fonduri și personal suplimentar pentru forța de protecție a granițelor externe ale UE; crearea de centre de azil și în afara Uniunii, de exemplu în Africa de Nord; sprijin special pentru statele comunitare care se confruntă cu mulți refugiați; un buget propriu al UE până în 2021 ca dezvoltare a Mecanismului European de Stabilitate (ESM) pentru investiții naționale și posibile impozite europene; crearea unei agenții pentru inteligență artificială; reducerea numărului de comisari europeni; liste transnaționale de candidați până la alegerile europene din 2024.

Merkel și Macron au subliniat că este încă vorba doar de propuneri, detaliile nu au fost deocamdată puse la punct. În acest sens este nevoie de un acord european mai larg. Odinioară, celelalte țări se alăturau când exista un acord germano-francez, dar acum lucrurile nu mai sunt atât de simple. Olanda critică deja planurile privind un buget propriu al zonei Euro iar țările nordice nu vor să contribuie cu mai mulți bani la fondurile comune europene.

Franța oferă ajutor în disputa privind azilul

Întrebat de un jurnalist, Macron a răspuns afirmativ în ceea ce privește încheierea unui acord bilateral în problema azilului. Refugiații deja înregistrați în Franța nu au voie să fie lăsați să treacă în Germania, a promis Macron.

O afirmație pe placul ministrului de Interne german Horst Seehofer. Acesta este principalul contestatar al politicii de azil a cancelarei și i-a dat acesteia ultimatum două săptămâni pentru a prezenta o soluție europeană. Seehofer vrea ca refugiații înregistrați în alte țări ale Uniunii să fie expulzați rapid din Germania și trimiși înapoi în aceste țări în care au fost înregistrați. Merkel are ca obiectiv încheierea de acorduri bilaterale în acest sens cu țările din UE. Atât doar că trebuie să le rezolve în 14 zile.

AfD are greutăți să depășească CSU la dreapta politicii germane

Disputa încinsă dintre Seehofer și Merkel pe tema azilului face mereu valuri la Berlin: inclusiv la populiștii de dreapta de la "Alternativa pentru Germania" (AfD). Aceștia au prezentat presei un "plan de urgență" în politica privind refugiații. Se remarcă însă cât de greu le este celor de la AfD să depășească CSU la dreapta eșichierului politic. Să declare statele magrebiene drept țări sigure de proveniență, pentru a-i putea expulza ușor pe imigranții care vin de acolo? Tema este deja în discuție. Să li se dea refugiaților și azilanților produse și obiecte în loc de bani? Este deja prevăzut în masterplan-ul lui Seehofer. AfD vrea duritate maximă.

Populiștii de dreapta interpretează legea în așa fel încât afirmă că, de fapt, nimeni nu ar mai avea drept de a intra în Germania ca azilant, pentru că ar proveni deja din state de origine sigure. Iar cine nu are drept de azil, nu ar avea drept nici să depună o cerere de azil și să treacă prin toată procedura de verificare, după cum a afirmat vicepreședinta grupului parlamentar al AfD, Beatrix von Storch. Azilul politic ar mai trebui să existe doar pentru persoane individuale, de genul unui Edward Snowden. Altfel, ar trebui aplicată "cota zero".

Pe un anumit punct, în ciuda divergențelor lor ample, toate partidele din Bundestag sunt de acord: va fi o vară politică fierbinte la Berlin, fără vacanța obișnuită. Ceea ce este aproape normal, dacă ne raportăm la toate crizele din ultimii ani. Este părerea unei doamne care trăiește totul pe pielea ei: casiera de la cantina Bundestagului.