UE şi lansarea unei ofensive împotriva antisemitismului
19 februarie 2004Publicitate
"Evreii din Europa se simt tot mai ameninţaţi de antisemitism şi de indiferenţa concetăţenilor lor", a subliniat preşedintele Congresului Evreiesc European, Cobi Benatoff. La Seminarul UE organizat la Bruxelles pe tema antisemitismului, după nenumărate semnale de alarmă lansate pe plan internaţional, liderul evreilor europeni a cerut oficialităţilor statelor bătrînului continent să procedeze nu numai la impunerea legislaţiei vizînd combaterea manifestărilor de ură antievreisască, ci şi la declanşarea unei campanii de educaţie în şcoli.
Şeful Comisiei Europene, Romano Prodi s-a raliat acestui apel, subliniind necesitatea adoptării de măsuri în şcoli, la locul de muncă şi în spaţiul politic european, menite să contracareze orice semn de intoleranţă sau refuz al alterităţii. Prodi a respins totuşi opinia, potrivit căreia Europa a recăzut în atmosfera anilor 30, şi 40, anii ascensiunii nazismului şi fascismului, care au culminat cu exterminarea în masă, în Holocaust, a 6 milioane de evrei europeni. Dar şeful Comisiei a admis că Europa se confruntă cu numeroase incidente antisemite şi violenţe antieevreişti, cu agresiuni şi incendieri de sinagogi ori profanări de cimitire.
Invocînd responsabilitatea istorică a ţării sale, ministrul german de externe, Joschka Fischer a declarat la Seminarul UE de la Bruxelles pe tema antisemitismului european, că e inacceptabil ca "antisemiţii să ameninţe din nou evrei, fără ca majoritatea să ia atitudine" împotriva unor astfel de manifestări de ură antievreiască. Totodată, şeful diplomaţiei germane a justificat politica UE faţă de Orientul Mijlociu, inclusiv dreptul criticării guvernului israelian, cerînd însă menţinerea criticilor în limitele recunoaşterii dreptului la existenţă a Israelului.
Fischer a reliefat pe de altă parte că Israelul are "nu doar dreptul, ci chiar datoria de a-şi apăra cetăţenii de terorism, inclusiv prin intermediul construcţiei unui zid". Totuşi, Fischer a recomandat edificarea lui pe "linia verde", marcînd frontiera provizorie stabilită între Israel şi Iordania prin armistiţiul, care a pus capăt primului război israeliano- arab, din 1948/49. Şeful diplomaţiei israeliene a criticat abordarea chestiunii zidului antiterorist de către Curtea de Justiţie de la Haga, subliniind că această problemă este de natură politică, şi nu de ordin juridic, fiind ca atare necesară soluţionarea ei politică şi nu de către un tribunal.
La rîndul său, laureatul premiului Nobel pentru pace, Elie Wiesel, evreu originar din România, a estimat că antisemitismul "este o boală europeană", care trebuie combătută ca atare în Europa. "Comunităţile evreieşti de pe bătrînul continent trăiesc în teamă", a reliefat Wiesel, evidenţiind apariţia "antisemitismului politic" îndreptat împotriva statului evreu. Scriitorul american născut la Sighet le-a reaminit europenilor ceea ce mediile de informare de pe bătrînul continent par a fi uitat sau refulat cu totul. Şi anume, că Israelul, israelienii şi premierul Ariel Sharon doresc cu ardoare pacea. "Oare credeţi că statul evreu, care a izbutit să facă pace cu Germania ezită s-o încheie cu palestinienii? a întrebat retoric Elie Wiesel.
Problema este că antisemitismul, ca orice molimă, nu răspunde la argumente raţionale şi logice. Corpul european, contaminat cu un virus străvechi, ranforsat de cel nou, islamist, are nevoie de o doză antibiotică masivă, combinată cu medicamente politice, legislative, juridice, poliţieneşti, educaţionale şi cu o susţinută campanie profilactică pentru a evita să sucombe acestei ultime recidive a epidemiei antisemite. In context, seminarul dela Bruxelles al UE e un debut promiţător şi ca atare salutar. Atîta doar că nu se face primăvară cu o floare.
Şeful Comisiei Europene, Romano Prodi s-a raliat acestui apel, subliniind necesitatea adoptării de măsuri în şcoli, la locul de muncă şi în spaţiul politic european, menite să contracareze orice semn de intoleranţă sau refuz al alterităţii. Prodi a respins totuşi opinia, potrivit căreia Europa a recăzut în atmosfera anilor 30, şi 40, anii ascensiunii nazismului şi fascismului, care au culminat cu exterminarea în masă, în Holocaust, a 6 milioane de evrei europeni. Dar şeful Comisiei a admis că Europa se confruntă cu numeroase incidente antisemite şi violenţe antieevreişti, cu agresiuni şi incendieri de sinagogi ori profanări de cimitire.
Invocînd responsabilitatea istorică a ţării sale, ministrul german de externe, Joschka Fischer a declarat la Seminarul UE de la Bruxelles pe tema antisemitismului european, că e inacceptabil ca "antisemiţii să ameninţe din nou evrei, fără ca majoritatea să ia atitudine" împotriva unor astfel de manifestări de ură antievreiască. Totodată, şeful diplomaţiei germane a justificat politica UE faţă de Orientul Mijlociu, inclusiv dreptul criticării guvernului israelian, cerînd însă menţinerea criticilor în limitele recunoaşterii dreptului la existenţă a Israelului.
Fischer a reliefat pe de altă parte că Israelul are "nu doar dreptul, ci chiar datoria de a-şi apăra cetăţenii de terorism, inclusiv prin intermediul construcţiei unui zid". Totuşi, Fischer a recomandat edificarea lui pe "linia verde", marcînd frontiera provizorie stabilită între Israel şi Iordania prin armistiţiul, care a pus capăt primului război israeliano- arab, din 1948/49. Şeful diplomaţiei israeliene a criticat abordarea chestiunii zidului antiterorist de către Curtea de Justiţie de la Haga, subliniind că această problemă este de natură politică, şi nu de ordin juridic, fiind ca atare necesară soluţionarea ei politică şi nu de către un tribunal.
La rîndul său, laureatul premiului Nobel pentru pace, Elie Wiesel, evreu originar din România, a estimat că antisemitismul "este o boală europeană", care trebuie combătută ca atare în Europa. "Comunităţile evreieşti de pe bătrînul continent trăiesc în teamă", a reliefat Wiesel, evidenţiind apariţia "antisemitismului politic" îndreptat împotriva statului evreu. Scriitorul american născut la Sighet le-a reaminit europenilor ceea ce mediile de informare de pe bătrînul continent par a fi uitat sau refulat cu totul. Şi anume, că Israelul, israelienii şi premierul Ariel Sharon doresc cu ardoare pacea. "Oare credeţi că statul evreu, care a izbutit să facă pace cu Germania ezită s-o încheie cu palestinienii? a întrebat retoric Elie Wiesel.
Problema este că antisemitismul, ca orice molimă, nu răspunde la argumente raţionale şi logice. Corpul european, contaminat cu un virus străvechi, ranforsat de cel nou, islamist, are nevoie de o doză antibiotică masivă, combinată cu medicamente politice, legislative, juridice, poliţieneşti, educaţionale şi cu o susţinută campanie profilactică pentru a evita să sucombe acestei ultime recidive a epidemiei antisemite. In context, seminarul dela Bruxelles al UE e un debut promiţător şi ca atare salutar. Atîta doar că nu se face primăvară cu o floare.
Publicitate