Are nevoie UE de noi măsuri antiteroriste?

Baza legilor anti-teroriste europene o constituie o recomandare a UE din iunie 2002. Documentul conţine o definiţie relativ unitară privind delictele cu caracter terorist şi stabileşte ce înseamnă finanţarea şi sprijinirea terorismului.

Germania şi-a extins în repetate rânduri legislaţia în domeniu după atentatele de la 11 septembrie 2001. A fost creat un centru comun al serviciilor secrete pentru combaterea terorismului şi o bancă de date privindu-i pe islamiştii consideraţi factor de risc. Totuşi, ascultarea convorbirilor telefonice şi supravegherea traficului în internet sunt supuse unor reguli relativ stricte. Preconizata stocare a datelor în domeniul telecomunicaţiilor, conform unei recomandări a UE, a eşuat în 2010 la Curtea Constituţională. Acum însă, după atentatul şi luarea de ostatici din Paris, tema a revenit în dezbatere la Berlin.

De la apariţia şi extinderea organizaţiei teroriste Statul Islamic (IS), au fost luate unele măsuri de precauţie suplimentare. Ministerul de Interne a interzis acţiunile de sprijin pentru IS. O nouă lege va permite retragerea paşaportului şi o interdicţie a călătoriilor. În plus, se vor înăspri regulile de combatere a finanţării organizaţiilor teroriste.

Marea Britanie are probabil cea mai severă legislaţie anti-tero din Europa. După 11 septembrie 2001, regulile în domeniu, existente încă din vremea atentatelor Armatei Republicane Irlandeze (IRA), au fost înăsprite sever. Un suspect poate fi arestat pe o perioadă de 14 zile fără mandat judecătoresc, iar poliţia are dreptul de a-i opri şi percheziţiona pe suspecţi. În plus, autorităţile au drepturi extinse pentru monitorizarea convorbirilor telefonice şi a traficului în internet, şi pentru instalarea camerelor de supraveghere video în spaţiul public. După atentatele din capitala Franţei, premierul David Cameron solicită măsuri antiteroriste suplimentare, cum ar fi interzicerea trimiterii de mesaje codificate în internet.

Şi Franţa a reacţionat la fiecare atentat terorist mai amplu cu o înăsprire a legilor anti-teroriste. De la atentatul din metroul parizian, care a fost executat în 1995, făptaşilor din mediul terorist li se poate retrage cetăţenia franceză. Mai târziu s-a extins monitorizarea cu camere video a spaţiilor publice şi poliţia a căpătat drepturi extinse de control, inclusiv în privinţa telecomunicaţiilor. În plus, au fost înăsprite pedepsele pentru delicte cu caracter terorist. În noiembrie anul trecut au intrat în vigoare o serie de legi noi, care permit confiscarea paşapoartelor prezumtivilor jihadişti şi interdicţia de revenire în ţară.

După atacurile de la Paris se discută despre noi înăspriri. Premierul Manuel Valls a respins totuşi solicitarea să se adopte o legislaţie după model american, care să dea complet mână liberă serviciilor secrete în vederea combaterii terorismului.

Legi relativ aspre pentru combaterea terorismului există şi în Italia. Acestea datează din anii 1970, când statul italian se confrunta cu atacuri ale Brigăzilor Roşii. După 2001, legislaţia a fost înăsprită, la fel şi pedepsele, iar poliţia şi organele de anchetă au căpătat drepturi sporite. Astfel, în cazuri izolate, suspecţii pot fi reţinuţi fără mandat pe o perioadă de maximum 60 de zile.

Spania preconizează în context o adaptare a legislaţiei în domeniu, care fusese adoptată mai ales pentru combaterea mişcării separatiste basce, ETA.

Pentru o mai eficientă combatere a fenomenului la nivel european, experţi ai UE au identificat domenii unde ar fi posibile măsuri comune. Aceştia propun, pe lângă cooperarea informală existentă a serviciilor secrete, îmbunătăţirea cooperării practice, mai ales în domeniul tehnic. Ar fi de dorit şi o monitorizare la nivel european a fluxurilor financiare către reţelele teroriste. Şi cooperarea cu ţări terţe ar putea suferi îmbunătăţiri, deoarece 60 la sută din atentatorii care au executat atacuri în ţări ale UE au fost instruiţi militar în afara Uniunii celor 28. Controalele la frontiera externă a UE ar putea produce o întărire a agenţiei europene Frontex, în aşa fel încât aceasta să realizeze operaţiuni de monitorizare sistematice. Experţii recomandă de asemenea controale sporite în comerţul transfrontalier cu arme şi explozibili.