Impas aproape generalizat

Ministrul turc de Externe, Mevlüt Cavusoglu, şi ministrul turc pentru Afaceri Europene, Ömer Celik, s-au deplasat la Bruxelles pentru un aşa-numit dialog la nivel înalt cu Uniunea Europeană. Dar "dialogul" care a continuat şi în faţa presei s-a dovedit a fi un conflict în toată regula.

În cadrul reuniunii la nivel înalt nu a fost vorba de negocieri de aderare cu statul-candidat Turcia. Acele negocieri sunt de facto sistate cel târziu de la finele anului 2016. Atunci, statele membre ale UE au decis să nu mai deschidă noi capitole de negociere cu Ankara, atât timp cât continuă valurile de epurare şi arestările abuzive după tentativa eşuată de lovitură de stat.

Nu s-au desfăşurat nici tratative legate de continuarea şi extinderea uniunii vamale cu Turcia, aşa cum fusese programat iniţial, fiindcă disputele între unele state membre ale UE şi preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, s-au înăsprit notabil. Erdogan a dispus săptămânile trecute arestarea unor activişti ai drepturilor omului, între care şi germanul Peter Steudtner. În reacţie, şeful diplomaţiei germane, Sigmar Gabriel, a anunţat o atitudine mai dură în raporturile cu guvernul de la Ankara.

Turcia insistă pentru aderare

Aşadar, miercuri nu s-au desfăşurat tratative la Bruxelles. În locul lor, ministrul turc pentru Afaceri Europene a prezentat la conferinţa de presă desfăşurată la capătul reuniunii solicitarea de continuare a tratativelor de aderare, prin deschiderea obligatorie a noi capitole de negociere. Dacă UE consideră că poate lega continuarea negocierilor de referendumul constituţional din Turcia se înşală, a afirmat Celik. "Nimeni nu mai poate anula asta. Chestiunea s-a încheiat", a spus responsabilul.

Anterior, comisarul european pentru extindere, Johannes Hahn, a justificat poziţia ezitantă a statelor membre ale UE în privinţa negocierilor de aderare, prin demolarea statului de drept în Turcia şi modificările aduse Constituţiei. "Avem nevoie de progres în aceste domenii pentru a putea reveni la o ordine de zi pozitivă", a declarat Hahn în cel mai pur limbaj diplomatic.

Ministrul turc de Externe Cavusoglu a replicat că totul este în bună ordine în ţara sa. Nicio lege nu periclitează statul de drept. Mai degrabă UE foloseşte un dublu standard în privinţa combaterii teroriştilor. Iar Turcia are dreptul să acţioneze împotriva ziariştilor sau activiştilor drepturilor omului care sunt acuzaţi de activităţi teroriste.

Ambele părţi, UE şi guvernul turc, nu pot să cadă de acord asupra chestiunii cine este terorist şi cine nu. Însărcinata UE pentru politică externă, Federica Mogherini, a refuzat să-i privească ca pe nişte terorişti pe toţi simpatizanţii mişcării Gülen. Turcia în schimb îi face tocmai pe ei responsabili pentru tentativa de lovitură de stat din urmă cu un an.

Amnesty: "Turcii încalcă linia roşie"

Au fost exprimate puncte de vedere care, în multe privinţe, în afară poate de politica energetică, migraţie şi combaterea terorismului islamist, par ireconciliabile. Iar comisarul responsabil pentru negocierile de aderare, Hahn, a cerut imperios părţii tuce să vină în întâmpinarea poziţiei europene.

"Ţara se îndepărtează de valorile europene", a afirmat comisarul. La rândul său, secretarul general al organizaţiei pentru apărarea drepturilor omului, Amnesty International, Salil Shetti, a cerut Turciei, prin intermediul DW, să-i elibereze de urgenţă pe activiştii arestaţi, între care şi şeful biroului Amnesty din Turcia.

"Suntem de părere că Turcia a ridicat la un nivel superior atacurile asupra drepturilor omului prin arestarea acelor activişti. UE trebuie să recunoască faptul că atacul asupra reprezentanţilor Amnesty a fost o mutare de şah pregătită cu minuţiozitate. Aici s-a încălcat o linie roşie", a declarat Shetty la Bruxelles.

UE apelează la respectarea statului de drept

Comisarul UE Johannes Hahn a împărtăşit aceste critici şi a cerut guvernului turc să respecte principiile fundamentale ale statului de drept. "Pentru noi este de maximă importanţă ca suspiciunile şi acuzările să se întemeieze pe reproşuri concrete şi individuale. Aici avem impresia că multe din aceste acuzaţii au fost formulate la modul general. Aceasta contravine principiilor statului de drept".

Secretarul general al Amnesty International a solicitat în cadrul unei discuţii avute cu şefa diplomaţiei UE, Mogherini, ca statele membre ale UE să fie mai unite pe poziţia antagonică faţă de Ankara. "UE dispune de numeroase mijloace de presiune pe care le poate folosi: finanţări, negoceri privind uniunea vamală, desfiinţarea obligativităţii vizelor. Aceste mijloace trebuie folosite acum. Dacă UE nu va face asta, ce linie roşie mai aşteaptă să fie încălcată?", s-a întrebat Shetty. Şeful diplomaţiei turce a evidenţiat însă că ţara sa "nu a avut ani în şir probleme cu Amnesty". Acum însă, funcţionarul Amnesty este bănuit că face parte din mişcarea Gülen, adică este, în ochii Ankarei, terorist.

Înţelegerea referitoare la refugiaţi funcţionează

Comisarul Hahn a precizat că din cele 4,2 miliarde de euro posibile puse de UE la dispoziție Turciei până în 2020, doar 190 de milioane au fost virate până acum în conturile Ankarei. UE poate bloca definitiv aceste aşa-numite ajutoare de pre-aderare abia în urma abandonării formale a negocierilor de aderare cu Turcia.

Şi uniunea vamală, care uşurează substanţial comerţul între UE şi Turcia, va putea fi extinsă abia când Turcia va respecta din nou normele statului de drept, a subliniat Hahn. Totuşi, "din perspectivă economică, avem tot interesul pentru o perfecţionare a uniunii vamale", a evidenţiat oficialul.

Potrivit ambelor părţi, înţelegerea UE-Turcia vizându-i pe refugiaţi rămâne în vigoare. Totuşi, oaspeţii turci au reproşat UE că nu-şi onorează în totalitate obligaţiile asumate, în vreme ce Turcia îi reprimeşte şi găzduieşte pe teritoriul său pe refugiaţi. UE a infirmat aceste acuzaţii, reamintind că a plătit aşa cum s-a convenit trei miliarde de euro destinate ajutorării refugiaţilor.

Cele două părţi au convenit totuşi o continuare a dialogului UE-Turcia la cel mai înalt nivel. Reuniunea viitoare va avea loc în metropola turcească Adana. Negocieri propriu-zise nu sunt însă nici atunci de aşteptat, fiindcă fronturile au devenit impenetrabile.

Autor: Bernd Riegert (ia)