UE promite ajutor Ucrainei

Fiind încă premierul Italiei, Mario Draghi, a fost îndelung aplaudat la ultima lui participare la summitul UE de la Bruxelles. În 2012, Draghi - pe atunci preşedinte al Băncii Central Europene - salva moneda unică cu o singură propoziţie, scriind o filă în istoria finanţelor: "Banca Centrală Europeană va face tot posibilul pentru a proteja euro". Uniunea Europeană s-a inspirat din fermitatea lui Draghi. Şefii de stat şi de guverne din cele 27 de state comunitare au menţionat din nou, în declaraţia finală a summitului, că: "UE va sprijini Ucraina, atât cât este nevoie". Rusiei i s-a solicitat să înceteze imediat atacurile, să pună capăt crimelor de război şi să înapoieze toate teritoriile ucrainene. În ultimul său discurs din clădirea Consiliului, Mario Draghi a conchis: "Putin nu poate câştiga acest război. Nu are voie să îl câştige".

UE a anunţat noi sancţiuni la adresa Rusiei. "Am stabilit să sporim presiunea asupra Rusiei, pentru a pune capăt acestui război agresiv", a anunţat preşedintele Consiliului European Charles Michel. Chiar şi premierul Ungariei, Viktor Orban, care continuă să întreţină bune relaţii cu Kremlinul, a acceptat această formulare, în ciuda faptului că în apariţiile publice de acasă critică sancţiunile împotriva Rusiei, pe motiv că acestea ar afecta economia maghiară.

Participanţii la summit au demonstrat unitate. Rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile, acum când Draghi este înlocuit de Giorgia Meloni, politiciana de extremă dreaptă care va conduce noul guvern de la Roma şi va participa în viitor la întrunirile liderilor europeni. Partenerii ei de coaliţiei, naţionaliştii de dreapta Matteo Salvini şi Silvio Berlusconi, au multă înţelegere pentru agresiunile Rusiei şi critică sancţiunile europene. Doar în urmă cu câteva zile, Berlusconi rememora cu nostalgie, într-o apariţie televizată, "dulcea corespondenţă" pe care continuă să o întreţină cu liderul rus Vladimir Putin.

18 miliarde pentru Ucraina în anul următor

UE promite Ucrainei ample ajutoare, inclusiv pentru reconstrucţia oraşelor şi a infrastructurii. Anul acesta, Ucraina a beneficiat de ajutoare financiare de la UE în valoare de 19 miliarde de euro, după cum a anunţat şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. O sumă asemănătoare va fi alocată şi anul viitor. S-a aprobat şi pregătirea militară a soldaţilor ucraineni, Germania punând la dispoziţie sediul central al acestei misiuni. Nu a fost încununată de succes propunerea celor trei state baltice de a înfiinţa un tribunal pentru crime de  război, în condiţiile în care comunitatea internaţională se bazează pe Curtea Penală de la Haga. Comisia Europeană va verifica totuşi dacă se impun noi paşi juridici sau înfiinţarea unor noi organizaţii de profil. Şeful guvernului leton, Krišjānis Kariņš, a declarat pentru DW că tot mai multe state sunt în favoarea înfiinţării unui nou tribunal de profil. Conducerea din Belarus a fost avertizată asupra sprijinirii Rusiei în războiul din Ucraina. În caz contrar, vor fi decise noi sancţiuni.

Posibile noi sancţiuni împotriva Iranului

Avertizat a fost şi Iranul. Premierul belgian, Alexander de Croo a spus că se au în vedere noi sancţiuni faţă de regimul de la Teheran, dacă vor apărea noi dovezi privind livrarea de armament către Rusia. Joi, reprezentanţii UE au decis ca trei cetăţeni iranieni şi o instituţie, care au livrat drone Rusiei, să nu mai aibă dreptul de a călători în spaţiul comunitar, în paralel cu sechestrarea averii lor. Liderii UE sunt de părere că dronele au fost folosite de armata rusă pentru a teroriza populaţia din Ucraina. "Acestea sunt adevărate crime de război", a spus Premierul leton Kariņš în discuţia cu DW. Germania, Franţa şi fostul membru comunitar Marea Britanie solicită ONU să ancheteze dacă Iranul a încălcat rezoluţiile Naţiunilor Unite, livrând arme Rusiei. 

Independenţi de China, dar nu complet separaţi

Statele comunitare s-au pronunţat, în mare parte, în favoarea distanţării de China: "Este clar că avem viziuni complet diferite în privinţa aspectelor sociale şi a conducerii politice", a declarat cancelarul german Olag Scholz la Bruxelles. El a mai adăugat că nu trebuie "să ne facem iluzii, referitor la cu cine avem de-a face". Economic, este însă nevoie de China, a mai precizat Scholz. "Nu ne dorim nicio de-globalizare şi nicio separare", în condiţiile în care interesul pentru comerţ persistă în paralel cu propria suveranitate.

Nu este voie să depinzi de regimuri autoritare în livrarea de materii prime sau semi-conductori, a afirmat şi preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, referindu-se direct la China şi Rusia. "Trebuie să fim foarte atenţi atunci când este vorba de independenţă. Ne-am învăţat lecţia", a spus von der Leyen. Cancelarul Scholz planifică o vizită în China, alături de o delegaţie economică, la începutul lunii noiembrie. Şi preşedintele Franţei, Macron, este aşteptat curând în China. El s-a referit la vânzarea unor părţi importante din infrastructura europeană unor firme din China ca fiind o greşeală. În Franţa, Grecia, Spania, Belgia şi Olanda, China controlează părţi importante din marile porturi. Curând şi în portul din Hamburg compania chineză Cosco ar urma să fie implicată în acţiunile unui terminal portuar. "Documentaţia există şi este verificată", a spus cancelarul Scholz fără a specifica dacă este de acord sau împotriva participării firmei chinezeşti. 

Preţul gazului importat nu va fi plafonat

În discuţiile referitoare la politica energetică, şefii de stat şi de guvern au decis doar un plan de acţiune, pe care să îl pună în aplicare responsabilii pentru energie. Nu este prevăzută nicio plafonare a preţului la gazul din import. Va exista doar un mecanism care să împiedice explozia extremă a preţurilor prin speculaţii la bursele energetice. 15 state membre solicitaseră anterior o astfel de plafonare, care însă ar putea atrage probleme în livrarea de gaz, pentru că firmele s-ar putea orienta către Asia. Mai importante decât limitarea preţului ar fi discuţiile cu statele prietene, precum SUA, Norvegia, Alegeria sau Qatar sau ce cele consumatoare, precum Japonia, India, China şi Coreea de Sud, a mai precizat cancelarul federal.

Expertul pe probleme de energie, Jacob Funk Kirkegaard, de la institutul "German Marshall Fund" este împotriva plafonării sau a frânării preţurilor. "Acum este important să atragem cât mai mult gaz lichefiat în Europa. O limită de preţ ar reprezenta o piedică". Un mecanism de frânare a preţului ar reprezenta o manevră de distragere, a mai spus Kirkegaard în discuţia cu DW. "Este doar o formulare complicată pentru o siguranţă, care există deja în comerţul internaţional pentru a opri căderea rapidă a preţurilor. Aşa ceva există la orice bursă. Este mai degrabă o fumigenă".

S-a stabilit şi o comunitate de achiziţii pentru companiile europene, care cumpără gaz şi energie pe pieţele internaţionale. Marţi, miniştrii energiei din statele comunitare se întrunesc într-o şedinţă extraordinară pentru a stabili noi detalii în politica energetică.