UE finanțează cetățenii, nu oligarhia din Republica Moldova

Parlamentul European a aprobat alocarea a 100 milioane de euro Republicii Moldova exact în ziua în care, la Chișinău, un judecător care și-a permis să emită o hotărâre împotriva intereselor grupării oligarhice guvernante a fost înlăturat din funcție prin decizia Consiliului Superior al Magistraturii.

Pentru oferirea asistenței macro-financiare de 100 de milioane de euro au votat 575 de europarlamentari, 76 au votat împotrivă, iar 46 s-au abţinut. 60 de milioane de euro vor fi alocate ca împrumut, iar 40 de milioane - ca ajutor nerambursabil. Prima tranșă urmează să ajungă în conturile Guvernului de la Chișinău la sfârșitul anului curent. Este vorba de 20 de milioane de euro împrumut și 10 milioane - ajutor nerambursabil.

Condiționalități

Totuși banii vor fi alocați condiționat Republicii Moldova, fiecare tranșă urmând a fi debursată în schimbul reformelor.

Luni, în timpul dezbaterilor, europarlamentarii au criticat guvernarea de la Chișinău pentru nivelul înalt al corupției și mimarea reformelor. De asemenea, eurodeputații s-au arătat revoltați că guvernarea oligarhică din Moldova insistă asupra schimbării sistemului electoral (trecerea de la sistemul proporțional la cel mixt) în pofida recomandării Comisiei de la Veneția de a nu recurge la această schimbare apreciată ca fiind „periculoasă”. În discursurile eurodeputaților, liderul Partidului Democrat (care controlează puterea de la Chișinău), oligarhul Vlad Plahotniuc, a fost numit „principalul agent al corupției”: „Ştim cu toţii că populaţia, economia, toată ţara suferă din cauza lui Plahotniuc. Înainte să virăm vreun cent acestui guvern, trebuie să fim siguri că în ţară sunt respectate drepturile omului şi normele democratice”, a menționat europarlamentarul german Helmut Scholz.

„Indiscutabil, Moldova are nevoie de asistenţă, dar când spun Moldova mă refer la cetăţenii acestei ţări, nu la Plahotniuc şi Dodon care, în loc să susţină reformele, au decis că prioritatea absolută e modificarea sistemului electoral - instituirea unui sistem care să le asigure alegerea eternă în funcţie. Reiterez ceea ce le-am spus celor din PDM la Bruxelles: Retrageţi acest proiect de lege electorală! El nu are de a face cu urgenţele cetăţenilor. Nici un contribuabil european nu e dispus să plătească aventurile lui Plahotniuc şi Dodon. Gândiţi-vă la cetăţeni, nu la eternizarea voastră la putere”, a menționat europarlamentarul român Cristian Preda.

Siegfried Mureșan: Fiecare tranșă va fi oferită condiționat

„Am cerut, în calitatea mea de responsabil din partea Comisiei pentru bugete pe avizul privind programul de asistență macro-financiară pentru Republica Moldova, ca banii să fie acordați cu condiția ca autoritățile de la Chișinău să îndeplinească mai multe condiționalități legate de progrese concrete în domenii precum combaterea corupției, independența justiției, întărirea statului de drept, a sistemului bancar și respectarea sistemului parlamentar pluripartit”, a precizat vicepreședintele Comisiei pentru bugete a Parlamentului European, Siegfried Mureșan. Potrivit eurodeputatului român, „cetățenii Republicii Moldova trebuie să înțeleagă că acești bani sunt meniți să-i ajute pe ei, nu pe oligarhi, iar, pentru ca acest lucru să se întâmple, este nevoie ca politicienii din Republica Moldova să facă proba voinței lor de a lupta cu corupția și de a întări statul de drept și sistemul de justiție”.

Banii sunt prevăzuți a fi acordați de Comisia Europeană în trei tranșe, iar înainte de plata fiecărei tranșe, autoritățile de la Chișinău vor trebui să demonstreze că au realizat progrese în mai multe domenii care trebuie reformate pentru ca Republica Moldova să devină un stat modern. Dacă aceste progrese vor fi realizate, banii vor fi livrați la termenul stabilit de Comisia Europeană, dar dacă nu se vor înregistra progrese, fiecare tranșă va putea fi blocată până la îndeplinirea reformelor asumate, a precizat Mureșan.

„Parlamentul European a confirmat astăzi că UE rămâne alături de cetățenii Republicii Moldova, gata să ofere, la nevoie, sprijin economic, dar cerând, în același timp, întărirea democrației și consolidarea statului de drept”, a comentat, la rândul său, europarlamentarul român Sorin Moișă, raportor pe acest dosar în Parlamentul European.

Chișinăul testează răbdarea UE și SUA

Cu mai puțin de o oră înainte ca Parlamentul European să voteze alocarea celor 100 de milioane de euro, Consiliul Superior al Magistraturii de la Chișinău a dispus eliberarea din funcție a judecătoarei Curții de Apel, Domnica Manole, cunoscută pentru curajul de a emite hotărâri contrare intereselor grupării oligarhice guvernante în Republica Moldova. CSM a decis eliberarea din funcție a judecătoarei în baza unui aviz consultativ al Serviciului de Informație și Securitate în care este invocată „existența unor factori de risc” în activitatea judecătoarei Manole. CSM a demis-o chiar dacă nu a existat o decizie în acest sens a Colegiului Disciplinar al Judecătorilor, așa cum ar fi fost firesc. Acum un an CSM i-a permis Procuraturii Generale să iniţieze urmărirea penală împotriva Domnicăi Manole, ca urmare a hotărârii de a obliga Comisia Electorală Centrală să organizeze un referendum inițiat de un partid de opoziție (privind alegerea preşedintelui ţării de către popor, nu de Parlament).

Tentația guvernanților moldoveni de a măguli prin retorică partenerii externi, inclusiv mimarea reformelor, începe să deranjeze inclusiv SUA. Mesajele diplomaților americani vizând Republica Moldova devin din ce în ce mai tranșante. În cadrul unei emisiuni televizate, ambasadorul SUA în Republica Moldova, James Pettit, s-a declarat dezamăgit de guvernarea de la Chișinău, menționând că aceasta este preocupată mai mult de consolidarea puterii decât de problemele cetățenilor. El a atenționat că SUA își pierde răbdarea și că ar vrea să vadă în Moldova reforme palpabile, „pentru că anume ele, reformele, pot ajuta Republica Moldova mai mult decât orice schimbare a sistemului electoral”. Potrivit ambasadorului Pettit, nu schimbarea sistemului electoral este pârghia prin care poate fi redusă amploarea corupției, ci justiția independentă și instituțiile funcționale. „În 2009, după plecarea lui Vladimir Voronin de la guvernare, oamenii au avut speranţe mari. Acum nu mai poate fi  vorba de răbdare. Oamenii au aşteptat o anumită redresare timp de 8 ani. Acum, fiind dezamăgiţi, ei pleacă din ţară”, a menționat ambasadorul SUA, precizând că, din cauza guvernărilor din 2009 încoace, a scăzut încrederea în vectorul european.

Guvernarea oligarhică îmblânzește partenerii externi cu încă o „foaie de parcurs”

Marți, cu puțin timp înainte ca Parlamentul European să aprobe cele 100 de milioane de euro pentru Moldova, președintele Parlamentului de la Chișinău, democratul Andrian Candu, a anunțat elaborarea unei noi „foi de parcurs” pentru implementarea reformelor. Potrivit lui, documentul conține 57 de angajamente pe care autoritățile de la Chișinău trebuie să le îndeplinească până în decembrie 2017. Acestea vizează reforma administrației publice, schimbări palpabile în domeniul justiției și combaterea corupției, drepturile și libertățile fundamentale, dezvoltarea economică și asigurarea unei economii de piață funcționale, agricultura și siguranța alimentelor. „Sunt acțiuni agreate cu partenerii de dezvoltare sau sunt reforme care sunt în desfășurare - acțiuni coordonate cu FMI, sunt cele 10 condiționalități pentru acordarea asistenței macrofinanciare din partea UE”, a precizat Andrian Candu.

După votul de marți din Parlamentul European, Candu le-a mulțumit tuturor celor care au contribuit la raportul pe țară pentru Republica Moldova: „Le mulțumim și celor care critică, și celor care laudă, și celor care au avut în general o poziție în privința Republicii Moldova”. Iar premierul Pavel Filip și-a felicitat colegii din Guvern „cu ocazia aprobării mecanismului de finanțare”: „Valorile europene sunt mai presus decât disputele politice. Până la primirea primei tranșe mai avem de muncit. Rog toți colegii să fie implicati ca să facem față”, a menționat prim-ministrul Filip.