UE ezită în privinţa înarmării rebelilor sirieni

Ministrul de Externe al Franţei, Laurent Fabius, a pus una din întrebările care dau mari dureri de cap Uniunii Europene: "Cum îl putem împiedica pe Assad să bombardeze şi masacreze în continuare populaţia?" Tot el a răspus că ajutarea, de către occident, a celor care se apără de tirania regimului de la Damasc este impusă de sentimentul dreptăţii.

Dubii cu privire la justeţea unei astfel de decizii au mai ales responsabilii de la Berlin. Mai multe arme duc la o mai mare vărsare de sânge. În plus, este greu de controlat ce se va întâmpla cu armele, consideră şeful diplomaţiei germane, Guido Westerwelle. "Este de asemenea important să împiedicăm extinderea conflictului. Există riscul ca armele să ajungă în mâinile cui nu trebuie - în mâinile extremiştilor şi teroriştilor", a subliniat politicianul liberal. Recent, şeful serviciului german de spionaj, BND, a avertizat că în Siria activează câteva mii de luptători islamişti, a adăugat Westerwelle.

Guvernul de la Viena consideră la rândul său că UE ar comite o gravă eroare de politică externă dacă s-ar da de partea rebelilor prin livrări de armament. Austria are staţionat un batalion de căşti albastre pe Înălţimile Golan. 370 de militari austrieci veghează acolo, în zona-tampon dintre Israel şi Siria, la menţinerea păcii. Ministrul de externe austriac, Michael Spindelegger, este un adversar declarat al livrărilor de arme către Siria. "Dacă se va renunţa la embargo, menţinerea acelei misiuni va fi foarte dificilă", a avertizat el, dând de înţeles Austria îşi va retrage militarii de pe Înălţimile Golan dacă UE va livra arme rebelilor.

Războiul civil din Siria s-a soldat până acum cu 70.000 de morţi. În plus, milioane de sirieni s-au refugiat din calea luptelor şi toate eforturile depuse de ONU în vederea medierii conflictului au fost zadarnice. Pe acest fundal, în Franţa se dezbate aprins în ultimele săptămâni teza că occidentul ar avea datoria să intervină militar pentru a stopa vărsările de sânge.

Drept urmare, preşedintele Franţei, Francois Hollande, a trecut cu o săptămână în urmă, surprinzător, această temă pe ordinea de zi a reuniunii europene la vârf. Deja de atunci s-a putut constata că poziţia Franţei nu este urmată de mai nimeni, în afara Marii Britanii. Acum însă, miniştrii de Externe europeni sunt chemaţi să reanalizeze materia, dar fără obligaţia de a ajunge la o linie comună, după cum a subliniat şefa executivului german, Angela Merkel.

Poziţia SUA vizavi de războiul civil din Siria nu este clară. În timp ce Pentagonul şi părţi ale Departamentului de Stat se pronunţă în favoarea livrărilor de arme, Casa Albă manifestă reţineri. La Washington, amintirea amestecului american în războiul civil al anilor 80 din Afganistan este încă trează. Atunci, SUA au livrat rachete antiaeriene ultramoderne mujahedinilor antisovietici. Ca o consecinţă, armata sovietică a trebuit în 1989 să se retragă. Rachetele însă au rămas, ajungând până la urmă, în parte, în mâinile talibanilor.

În ciuda dubiilor oficiale occidentale, zvonul că vestul i-ar fi înarmat deja masiv şi în secret pe rebelii sirieni circulă de mai multă vreme. Un ziar croat a relatat recent că în ultimele luni rebelii sirieni ar fi beneficiat de arme de producţie iugoslavă, cantitatea fiind de 3000 de tone, adică 75 de încărcături de avion. Aparatele de zbor ar fi decolat de la Zagreb, a mai informat sursa menţionată, iar livrările ar fi cuprins armament antitanc, aruncătoare de grenade şi carabine fără recul. Livrările, plătite de Arabia Saudită, ar fi fost coordonate de SUA şi de "aliaţi europeni", mai ales Marea Britanie, a adăugat ziarul croat. Veridicitatea unor astfel de relatări nu poate fi verificată, însă numeroşi experţi au constatat că tot mai mulţi rebeli sirieni sunt dotaţi, în filmele publicate pe youtube, cu arme din foste arsenale iugoslave.

Şeful diplomaţiei britanice, William Hague, a declarat la Dublin că ţara sa este clar de partea Franţei. Şi Londra vrea să scurteze războiul civil din Siria şi să-l silească pe preşedintele Assad să renunţe la putere, a declarat el, şi de aceea rebelii trebuie sprijiniţi. "La nevoie, aceasta ar putea fi o opţiune exclusivă franco-britanică", a evidenţiat Hague.

Sancţiunile UE la adresa Siriei, inclusiv embargoul privind livrările de armament, expiră în luna mai, iar observatorii consideră că nu vor mai fi prelungite. Într-o astfel de situaţie, Franţa şi Marea Britanie vor avea mână liberă.