1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

UDMR rămîne alături de PSD

Horaţiu Pepine15 ianuarie 2004

UDMR a pornit pe un drum de pe care nu se mai poate întoarce. Dacă renunţă acum la alianţa cu PSD, s-ar putea să piardă cîteva din avantajele obţinute sau din cele promise pentru viitorul imediat. În plus nu este sigur că rivalii fie ei autonomişti, fie liberali i-ar ierta compromisurile de pînă acum.

https://p.dw.com/p/B3A5

Există multiple presiuni asupra UDMR. Pe de o parte sînt cele generale, dirijate de mai vechii contestatari giraţi de episcopul Tökes Laszlo, există apoi presiunile particulare autonomiste şi în sfîrşit sînt tot felul de formaţiuni care intenţionează să participe în alegeri separat de UDMR. De exemplu, la Tîrgu Mureş, Mişcarea Civică a Maghiarilor are un candidat propriu pentru primărie. Senatorul de Mureş, Frunda György a admis că poate colabora cu această formaţiune în scopul desemnării unui candidat unic al maghiarilor, dar a respins totuşi orice colaborare cu Uniunea Liberă a Maghiarilor pe care o consideră o diversiune menită să slăbească unitatea UDMR-ului. În trecut maghiarii au mai pierdut alegerile la Tîrgu Mureş din cauza aceloraşi dispute interne. Iar în alte localităţi, UDMR a pierdut în alegerile locale din anul 2000 în favoarea unor independenţi. Mişcările centrifuge sînt tot mai puternice, iar unul dintre argumentele disidenţilor din UDMR sau a opozanţilor este caracterul pernicios al alianţei cu PSD.

Dar poate că aspectul cel mai dureros este contestarea formulată de unii dintre militanţii UDMR cu autoritate morală, aşa cum este Eckstein Péter, care a cerut formaţiunii sale cu insistenţă să renunţa la alianţa cu PSD. Partizan al unei politici flexibile şi deschis dialogului sincer cu formaţiunile româneşti, Eckstein Péter a ajuns după trei ani de zile la concluzia că alianţa cu PSD a compromis în bună măsură reputaţia grupării sale. Opoziţia unui politician moderat ca Eckstein cîntăreşte uneori mai greu decît cea a autonomştilor secui care pot fi uşor discreditaţi.

Dar, aşa cum am văzut, dacă renunţă la alianţa cu PSD, UDMR ar putea furniza indirect rivalilor noi argumente. Recent, aşa cum am relatat anterior, graţie acestor colaborări, UDMR a obţinut o facultate de medicină în limba maghiară la Tîrgu Mureş. A obţinut de asemenea o repartiţie bugetară pe judeţe mai favorabilă zonelor locuite de maghiari şi desigur avantaje personale pentru militanţii de seamă ai UDMR şi care nu sînt uşor măsurabile. Fără PSD toate acestea ar fi puse în pericol, alimentînd contestaţiile. Aşadar UDMR este nevoit să meargă înainte cu toate riscurile.

Markó Béla a invocat în sprijinul deciziei sale nevoia stabilităţii interne înainte de alegeri. Argumentul contează însă mai puţin în ţară cît în afara ei. Face parte aşa zicînd din angajamentul extern al UDMR şi care nu poate fi nici el neglijat, întrucît antrenează credibilitatea politică a minorităţii maghiare din România.

În ciuda dificultăţilor UDMR a hotărît să meargă pe drumul ales pînă la capăt. Alegerile din acest an vor arăta dacă a greşit sau dacă a avut dreptate.