Transnistria nu va mai putea exporta în UE

La 31 decembrie 2015, agenții economici din regiunea transnistreană nu vor mai putea exporta mărfuri în UE deoarece Preferințele Comerciale Autonome, parte a Acordului de Asociere dintre UE și Republica Moldova, care se aplică actualmente în regiune vor expira. Astfel, în aproximativ o lună, economia republicii nerecunoscute poate intra în colaps, iar autoritățile de la Tiraspol nu vor nici sub un pretext să semneze documentele privind extinderea.

Sărăci, dar mândri și fideli Rusiei

Pe parcursul acestui an, economia regiunii transnistrene a avut mult de suferit. Deprecierea rublei, ajutorul tot mai puțin din partea Federației Ruse, dar și o gestiune proastă a banilor din buget au provocat mai multe scandaluri la Tiraspol. Pentru a redresa situația, autoritățile transnistrene au fost nevoite să reducă drastic cheltuielile, micșorând salariile bugetarilor și pensiile. Cu toate că liderul Evghenii Șevciuk a dezmințit aceste zvonuri, în primăvara acestui an, la Tiraspol a avut loc un miting organizat de pensionarii nemulțumiți de creșterea prețurilor și micșorarea pensiei. Revoltele bătrânilor erau legate și de faptul că, tot atunci, Federația Rusă a decis să stopeze adaosul la pensie, în valoare de aproximativ 15 dolari americani pentru un pensionar.

Jurnalistul Serghei Ilcenco, care a stat anul acesta trei luni în închisorile transnistrene pentru că a reflectat protestele pensionarilor de la Tiraspol, spune că organizatorii au fost pedepsiți de regimul separatist. „În închisoare am stat într-o celulă cu Alen Bartoș, unul dintre organizatorii protestului. Ei nu au putut să închidă pensionarele care nu au pe ce cumpăra pâine, de aceea KGB-ul a găsit repede vinovații. Pentru că nimeni nu trebuie să știe că Transnistria are probleme economice, iar banii care vin din Federația Rusă sunt furați de clanurile de la Tiraspol. Actualmente, în Transnistria are loc un genocid conștient (accentuez aceasta) al populației, în special al celei de vârsta a treia. Micșorarea pensiilor cu 30-50% pentru acești oameni este egală cu moartea. Regimul de la Tiraspol nu are nevoie de oameni. Ei au o oarecare autonomie, niște frontiere care le permit să facă contrabandă, iar din asta să-și crească business-ul”, a declarat în exclusivitate pentru DW, Ilcenco.

Totuși, o salvare de moment a situației a fost intrarea în vigoare a prevederilor Acordului de Asociere semnat de Republica Moldova și UE, precum și a Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (ZLSAC), în care a fost inclusă ca parte componentă și Transnistria. Rezultatele nu s-au lăsat mult așteptate. Datorită factorilor externi, a conflictului din Ucraina și a crizei economice din Rusia, agenții economici din Transnistria s-au orientat repede și au început a exporta mărfuri în UE. Potrivit analistului Institutului pentru Reforme și Politici Europene de la Chișinău, Iulian Groza, în anul 2015, Tiraspolul a exportat mai mult pe piața UE decât pe cea a Federației Ruse, fapt unic în istoria regiunii.

„Acordul de Asociere cu UE a oferit noi șanse pentru oamenii de afaceri din Transnsitria și pentru dezvoltarea economică a regiunii. De exemplu, ponderea UE din volumul total al exporturilor în septembrie 2015 a înregistrat aproximativ 30%, în situația în care exporturile spre Federația Rusă, în aceiași perioadă, au constituit aproximativ 7,5%. Totodată, este de menționat că ponderea importurilor în regiunea transnistreană prezintă o situație inversă, importurile din UE constituind aproximativ 8%, iar cele din Federația Rusă aproximativ 50%. Aceasta situație s-ar putea schimba dramatic, dacă preferințele comerciale pentru Transnistria nu se vor extinde și în continuare. Economia regiunii poate fi afectată negativ, iar agenții economici ar putea falimenta”, a declarat pentru DW, Iulian Groza.

Cheltuieli mai mari decât venituri

În pofida deschiderii pieții UE pentru mărfurile din Transnistria și acordarea de suport pentru a facilita aceste schimburi comerciale, autoritățile de la Tiraspol continuă să ducă o politică agresivă față de prelungirea prevederilor ZLSAC. Tot mai des în presa din regiune apar articole propagandistice care contrazic beneficiile acordului cu UE și nutresc speranța că Federația Rusă va continua să sprijine financiar regiunea.

În asemenea situație, deficitul bugetar al regiunii este în creștere. La 1 noiembrie veniturile la buget au constituit 265,4 milioane USD, iar cheltuielile - 355,6. Astfel, deficitul bugetar de la Tiraspol depăşeşte 90 milioane de dolari americani. Cu toate că liderul regiunii, Evgheni Şevciuk, a făcut mai multe promisiuni optimiste pentru locuitorii din stânga Nistrului, doar cheltuielile pentru pensii şi salariile din sectorul bugetar, chiar şi parţial, au depăşit încasările fiscale cu 50,4 milioane USD. Datoria autorităților pentru remunerarea muncii şi pensii la 1 noiembrie era de 66,4 milioane USD.

În pofida acestor date sumbre, autoritățile de la Tiraspol mai cred în minuni care ar putea veni de la Moscova. Alexandru Fală, expertul centrului analitic independent „Expert-Grup”, este de părere că, pentru o perioadă scurtă, economia din dreapta Nistrului rămâne bazată preponderent pe consumul "gastarbeiterilor" plecați în Federația Rusă. „Influxul de valută din Federația Rusă ar permite regiunii să supravețuiască. Când spun influx din Rusia am în vedere ajutorul financiar direct către regiune și remiterile. De exemplu, economia de la Tiraspol este dependentă în proporție de circa 30% de influxurile de remiteri. La aceasta s-ar putea adăuga și ajutoarele financiare de la Moscova, care sunt tot mai rare. Cu toate acestea, în cazul stopării exportului spre UE, perspectivele de dezvoltare ale regiunii se vor reduce dramatic”, susține expertul.

Posibile scenarii

Autoritățile din stânga Nistrului deja s-au împrumutat cu un miliard de ruble, echivelantul a aproximativ 90 de milioane de dolari, pentru a acoperi deficitul bugetar. Despre aceasta a declarat așa-numitul ministru al finanțelor de la Tiraspol, Elena Ghirjul, care susține că acești bani vor fi folosiți pentru achitarea pensiilor și salariilor bugetarilor. Mai mulți analiști de la Chișinău cred că situația dramatică din economie trebuie ascunsă până la alegerile pentru aşa-numitul soviet suprem de la Tiraspol care vor avea loc pe 29 noiembrie curent.

Alexandru Fală este, însă, optimist și crede că oamenii de afaceri din regiune vor continua să exporte în UE pentru că au văzut că pot câștiga din aceasta. „Vreau să menționez că în prezent majoritatea exportului din regiune transnistreană în UE se realizează prin malul drept, adică prin Moldova. Așa vor face și în continuare. Firmele din regiunea transnistreană se vor înregistra la Chișinău, iar mărfurile exportate vor obține originea Republicii Moldova și vor merge nestingherit în UE. Totuși, cel mai probabil, la nivel oficial, autoritățile din Tiraspol nu vor accepta implementarea prevederilor ZLSAC pe teritoriul regiunii trasnistrene. De asemenea, nu este exclus că sub o formă camuflată, pe malul stâng se vor realiza anumite ajustări care vor corespunde prevederilor acordului cu UE”, spune expertul.

O altă soluție ține de discuțiile dintre Chișinău și Tiraspol. Analistul Iulian Groza crede că dimensiunea politică a acestui dialog trebuie depășită, iar părțile ar trebui să ajungă la un compromis. „Comerțul liber cu UE este o șansă pentru oamenii de afaceri din Transnistria, iar extinderea Acordului de Asociere cu UE poate fi o salvare pentru înteaga regiune. Eu cred că actualmente obiectivul principal este de a identifica și asigura implementarea unui set de cerințe minime care ar permite lansarea realizării, de facto, a ZLSAC în regiune, cum ar fi excluderea tarifelor la importul bunurilor din UE care la moment se aplică de către autoritățile din regiunea transnistreană; asigurarea certificării originii bunurilor de către autoritățile vamale moldovenești pentru exportatorii din regiune; evaluarea de către autoritățile competente ale Moldovei a standardelor sanitare și fito-sanitare și respectiv eliberarea certificatelor de conformitate pentru bunurile exportate din regiunea transnistreană spre UE”, a conchis Groza.