Titus Corlățean speră că Moscova nu va plusa cu Transnistria

Faptul că România nu acționează individual și solitar în abordarea evoluțiilor din vecinătatea sa răsăriteană, ci în urma coordonării cu partenerii din cele două familii politice și strategice din care face parte (Uniunea Europeană și NATO), nu înseamnă nicidecum o renunțare la o parte din elemente suveranității sau statalității.

Dimpotrivă, a declarat șeful diplomației de la București la sfârșitul întrevederii cu omologul său german, interesele României sunt astfel mai bine reprezentate. Dovadă stă în primul rând apropierea semnării acordului de asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, la puțin timp după decizia eliminării vizelor Schengen pentru cetățenii basarabeni. România, a explicat Corlățean, are experiență în zonă, atât în relația directă cu Republica Moldova, cât și din vecinătatea cu Ucraina și apropierea de Crimeea – iar Uniunea Europeană are nevoie de expertiza românească.

În ce privește Transnistria, Corlățean speră că Moscova va analiza cu luciditate cererea venită din partea unor membrii ai Sovietului Suprem de la Tiraspol și se va alătura eforturilor de a găsi soluții politice în interiorul Republicii Moldova.

Despre aderarea la Schengen, mai la vară

Subiectul Schengen nu a putut lipsi din agenda întrevederii de la Berlin, dar tema va reveni în actualitate după alegerile europarlamentare din această primăvară, a ținut să precizeze Corlățean.

Ministrul Steinmeier a apreciat că întreaga dezbatere pe marginea „migrației sărăciei” a influențat direct relațiile germano-române, în sens pozitiv: a forțat cele două guverne să discute deschis despre probleme pe care ambele părți le-au evitat. Unde există abuzuri, acestea se cer sancționate, tocmai pentru a nu afecta libertatea de mișcare a forței de muncă, a subliniat Steinmeier. Între timp, a explicat Corlățean, se elaborează proiecte și strategii pe diverse paliere administrative.

În fine, Corlățean a salutat buna funcționare a relației politice bilaterale. Economic vorbind, 2013, chiar dacă a fost încă un an de criză, a reprezentat anul recordului în materie de schimburi comerciale între România și Germania.

Anterior, Corlățean s-a întâlnit, la sediul Parlamentului din Berlin, cu mai mulți membri ai Comisiei de politică externă a Bundestagului – Norbert Röttgen, șeful acesteia, colegul lui creștin democrat Christopher Bergner și Gernot Erler, expertul social-democraților în fostul spațiu sovietic.