Sârbii nu renunţă la Kosovo

Noua Constituţiei devenise necesară, după ce, în această vară, Muntenegru şi-a declarat independenţa de Serbia. Constituţia mai era cerută şi ca răspuns la criza guvernamentală puternică şi la decizia ONU privind statutul provinciei Kosovo. În preambulul textului este specificiat faptul că privincia este parte inseparabilă a Serbiei. Politologul Vladimir Goati motivează prevederea astfel: „Această legătură a transformat referendumul într-un vot pentru sau împotriva provinciei Kosovo”, potrivit lui Goati.

În noaptea dinaintea votului, Premierul de naţional-conservator Vojislav Kostunica îi ameninţa pe toţi cei care ar vota pentru separarea provinciei de Serbia cu următoarele cuvinte: „Fiecare decizie, care prin condiţii, limitări sau orice altă ideea ar sugera independenţa provinciei, ar însemna o schimbare de situaţie în Serbia, referitoare la recunoaşterea reciprocă a independenţei. O asemenea decizie nu ar rămâne fără consecvenţe”, ameninţa Kostunica.

În Kosovo, referendumul a avut loc doar în zonele locuite de sârbi. În sudul Serbiei, albanezii au boicotatul votul. Şi în alte regiuni cu minoritate albaneză puternică, precum în Voivodina, participarea la urne a fost scăzută. Implicarea reprezentanţilor partidelor de extremă dreapta în elaboraea textului legii fundamentale i-au îngrozit pe locuitorii de origine ungară sau bosniacă. Experţii susţin încă că în privinţa drepturilor cetăţenilor şi ale minorităţilor, textul respectă standardele europene.

Criticată este însă modalitatea mai puţin democrată în care a avut loc referendumul. Opozanţii noii Constituţii au cerut boicotarea votului şi susţin că mai puţin din jumătate din electoratul sârb a aprobat textul supus referendumului.

Tânărul politician Cedomir Jovanovic vorbeşte deja despre manipularea votului: „Pentru noi, atât referendumul, cât şi rezultatul, sunt, din cauza organizării, nelegitime şi ilegale. Nu vom contesta însă pe cale legală rezultatul”, anunţa Jovanovic.

Observatorii îi dau dreptate: în ultimele ore ale votului au existat multe nereguli. Dar acestea, mai spun experţii, nu puteau influenţa rezultatul final. Jovanovic crede că şansele sale vor fi mai puternice la alegerile parlamentare de la finele acestui an. Şi nu este singurul. Optimist pare şi actualul preşedinte sârb, Boris Tadic.

„Avem nevoie de noi alegeri. Nu doar constituţia, ci şi un guvern democrat ar contribui la stabilitatea noastră politică, la bunăstarea cetăţenilor, a întergii regiuni şi a Europei, către care trebuie să se îndrepte paşii noştrii”, declara ieri seară preşedintele sârb Boris Tadic.