Summit-ul UE: Mai multă muniţie pentru Ucraina

Secretarul general al ONU, Guterres, a cerut UE să facă mai mult pentru protecţia climei la nivel mondial. Agenda reuniunii la vârf este dominată de criza climatică şi războiul din Ucraina.

Oaspetele de la New York nu a făcut economie de expresii dramatice. Antonio Guterres, secretarul general al Naţiunilor Unite, le-a declarat şefilor de stat şi de guvern ai ţărilor UE că "ne apropiem de punctul în care va fi imposibil să mai atingem ţelul celor 1,5 grade. De aceea avem nevoie de acţiuni decisive." Guterres s-a referit la înţelegerea internaţională vizând limitarea încălzirii globale la 1,5 grade, înaintea anului 2030.

După ce Consiliul ONU pentru Climă (IPCC) şi Conferinţa Mondială a Apei au anticipat în această săptămână o înrăutăţire rapidă a climei şi accesului la apă potabilă la nivel mondial, Guterres a transmis UE următorul mesaj: "Ne bizuim puternic pe Uniunea Europeană să conducă procesele de transformare necesare, pentru a ne întoarce la ţelul din 2030." Eforturile pentru protecţia climei trebuie accelerate. UE vrea să aibă în 2050 o economie neutră climatic. Dar Guterres crede că va fi prea târziu, şi această neutralitate climatică trebuie atinsă cu decenii înainte.

Conflictul dintre Germania şi UE, legat de înscrierea în circulaţie, începând din 2035, exclusiv a maşinilor care funcţionează cu combustibil neutru din punct de vedere climatic, pare pe acest fundal o chestiune mai degrabă minoră. Disputa privind motorul cu combustie internă, iniţiată de ministrul german al Transporturilor, liberalul Volker Wissing, nu va juca un rol la acest summit. Cancelarul german Olaf Scholz a declarat că discuţiile pe acest subiect cu Comisia Europeană se află pe drumul cel bun.

ONU şi UE sunt la unison

Şefii de stat şi de guvern ai UE au reacţionat cu bunăvoinţă la cererile secretarului general al ONU. UE a evidenţiat numeroasele legi pentru protecţia climei pe care le-a iniţiat. Dar obiectivul de reducere cu 55 la sută a emisiilor de CO2 până în 2035 şi reducerea lor la zero până în 2050 rămâne neschimbat. Discuţia cu Guterres este un "impuls important" pentru dezbaterile din cadrul UE, a declarat un diplomat european.

În privinţa evaluării situaţiei globale, UE şi diplomatul-şef al ONU au fost în linii mari de aceeaşi părere. Antonio Guterres a comparat situaţia în care se află multe ţări sărace de pe glob cu o "furtună perfectă". Faptul că au loc simultan şi criza climatică, şi consecinţele războiului iniţiat de Rusia, şi urmările pandemiei şi scumpirile de pe pieţele globale ar putea avea urmări fatale. "Foametea şi sărăcia sunt în creştere", a avertizat el.

UE a salutat faptul că Guterres a reuşit măcar să contribuie la prelungirea acordului dintre Rusia şi Ucraina, vizând exportul cerealelor ucrainene prin Marea Neagră.

Muniţie pentru Ucraina

Prin intermediul unei videoconferinţe, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, i-a informat pe şefii de stat şi de guvern ai UE despre evoluţia războiului de agresiune iniţiat de Rusia. Ei au aprobat planul de a i se livra Ucrainei în acest an un milion de obuze, finanţate cu două miliarde de euro din fonduri europene. Înaltul reprezentant pentru politică externă al UE, Josep Borrell, a declarat la Bruxelles că statele UE îşi vor goli în acest scop depozitele proprii, fiind despăgubite pentru asta de UE. În plus, s-a stabilit o comandă comună pentru muniţie nouă, adresată industriei de armament. Industria respectivă va primi astfel asigurări pentru o extindere a capacităţii sale. În plus, preţurile muniţiei pentru artilerie, care s-au dublat în ultimul an, vor fi plafonate. "Dacă introducem aceste comenzi comune, industria de armament îşi poate dubla într-adevăr producţia, ceea ce nu s-a întâmplat până acum", a declarat premiera din Estonia, Kaja Kallas, care se implică în mod special pentru livrările de muniţie.

Dar chiar dacă UE îi va livra în acest an Ucrainei un milion de proiectile, nevoile armatei sale sunt cu mult mai mari. Potrivit Ministerului Apărării de la Kiev, în fiecare zi se trag pe front 7000 de obuze de artilerie, calibrul 155 de milimetri. Aceasta înseamnă pe an 2,5 milioane de obuze. Şi acestea sunt numai obuzele de acest fel, la care se adaugă muniţii pentru tancuri, tunuri antiaeriene şi obuziere de câmp. Potrivit experţilor, mărirea producţiei în industria de armament este îngreunată de faptul că există o penurie de materii prime cum ar fi TNT-ul şi praful de puşcă. Acestea trebuie de exemplu importate din Coreea de Sud. În paralel cu livrările din UE, Ucraina primeşte muniţie din SUA în mari cantităţi.

Probabil că preşedintele Zelenski şi-a reiterat cererea să i se trimită mai multe arme, avioane de luptă şi rachete cu rază mai lungă de acţiune. Până acum, UE manifestă reticenţă în acest domeniu. Polonia a aprobat livrarea câtorva avioane de luptă, în timp ce Germania dă în continuare dovadă de reţinere.

Există un deviaţionist

Cancelarul german Olaf Scholz a elogiat coeziunea europenilor în privinţa Ucrainei. Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, care a prezidat lucrările summit-ului, a reamintit obligaţia de a fi solidari cu Ucraina, care este candidat la aderare, atâta timp cât va fi necesar. Dar există o excepţie. Premierul ungar, Viktor Orban, s-a declarat împotriva livrărilor de armament către Ucraina. El a spus că acestea doar vor prelungi războiul. Totuşi, Ungaria nu a blocat livrările prin veto. Înaintea începerii reuniunii la vârf, el a trimis pe Twitter următorul mesaj populist: "Nu migraţiei, nu ideologiei de gen, nu războiului".

Pe lângă politica externă, pe agendă se mai află teme economice. Secătuiţi de inflaţie, scumpirea energiei şi întreruperi ale lanţurilor de aprovizionare, şefii de stat şi de guvern analizează căi pentru a face economia UE mai independentă de China şi mai rezistentă în faţa unor şocuri externe. Între acestea se numără reformarea pieţei electricităţii în UE, dar planul întâmpină încă opoziţie.