Aprobare pentru "Înţelegerea Verde" - fără Polonia

Pentru noua preşedintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, lucrurile ar fi putut uşor lua o turnură comică. În faţa întregii lumi ea a anunţat că Europa îşi propune până în anul 2050 să devină un continent neutru din punct de vedere climatic. Aceasta înseamnă că atunci toate emisiile de CO2 vor fi evitate sau stocate. Von der Leyen a comparat acest obiectiv ambiţios cu prima aselenizare. În cadrul reuniunii la vârf ea a avut nevoie însă de unanimitate şi mai multe ţări s-au opus acestui plan, în primul rând Polonia, care îşi obţine aproape 80 la sută din necesarul de curent electric graţie termocentralelor pe cărbune. Opoziţie au manifestat de asemenea Ungaria şi Cehia.

Polonia voia să amâne pe 2070 termenul pentru toate statele membre, în timp ce Cehia şi Ungaria au făcut presiuni pentru includerea energiei atomice pe lista surselor de energie lipsite de emisii. Evident că astfel speră să beneficieze de fonduri europene pentru construcţia unor noi centrale atomice. Premierul ceh, Andrei Babis, a declarat: "Avem nevoie de siguranţa că nu ne va împiedica nimeni să construim centrale atomice." Ţări precum Germania, care vor să renunţe şi la energia atomică, nu văd cu ochi buni astfel de afirmaţii.

Merkel: "Nu suntem divizaţi"

Dar pentru a nu pune în pericol iniţiativa care poartă denumirea de "Green Deal", participanţii la summit au ieşit în întâmpinarea celor trei ţări. UE menţine anul 2050 ca termen, dar Polonia va face excepţie. Guvernul polonez urmează să declare până vara viitoare dacă vrea să participe sau nu la acest plan european. "Vom atinge acest obiectiv cu viteza noastră proprie", a comunicat reprezentanţa poloneză la UE noaptea trecută. De asemenea, Cehiei i se recunoaşte explicit dreptul de a construi centrale atomice. De fapt, mixtura de energie este o chestiune care priveşte fiecare stat membru în parte, dar astfel Cehia are spatele acoperit de UE în discuţiile cu vecinele sale Austria şi Germania, extrem de critice la adresa reactoarelor ceheşti din apropierea frontierelor lor.

Cancelara germană Angela Merkel a ţinut să constate că "nu există o divizare a Europei în mai multe părţi, ci există un stat membru care are nevoie de mai mult timp." Rezultatul este mulţumitor "în circumstanţele date", a adăugat responsabila.

Participanţii la summit au venit de asemenea în întâmpinarea unei cerinţe a preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron. Potrivit acestuia, mărfurile importate din state terţe, care se preocupă mai puţin de protecţia climei, trebuie impozitate suplimentar, pentru a nu prejudicia firmele europene cu standarde de mediu mai înalte.

Controversele legate de finanţare continuă

În privinţa costurillor pe care le presupune trecerea la un mod de viaţă climatic neutru, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus înfiinţarea unui fond dotat cu 100 de miliarde de euro. Totuşi, unora din statele membre aceasta li se pare o vorbă goală, deoarece acum încep dezbaterile pentru viitorul buget al UE pe o perioadă de şapte ani, din care, în cele din urmă, trebuie să provină suma amintită. Disputele pe marginea bugetului multianual au şi început, legate de amploarea bugetului, dar şi privitor la modul în care vor fi utilizaţi aceşti bani. Iar iminentul Brexit complică suplimentar situaţia. Dacă Marea Britanie părăseşte la începutul anului viitor UE - şi asta a devenit foarte posibil după triumful conservatorilor la urne - va dispărea un important contributor. Şi se va naşte întrebarea dacă această lipsă trebuie suplinită şi dacă da, cine va face asta.

Conflictul de interese legat de buget este clar. Ţările care mai mult contribuie la vistierie decât primesc vor mai degrabă să limiteze bugetul, în timp ce ţările ale căror cotizaţii sunt mai reduse decât beneficiile sunt interesate de majorarea lui. Iar dacă fonduri însemnate vor fi alocate protecţiei climatice, atunci alte capitole cum ar fi sprijinirea regiunilor defavorizate ar fi subfinanţate. Acesta este un aspect care nu trebuie neglijat. Premierul ungar, Viktor Orban, de pildă, a subliniat: "Nu putem permite ca birocraţi de la Bruxelles să arunce pe spinarea oamenilor săraci şi ţărilor sărace costurile luptei împotriva transformărilor climatice."

Premierul luxemburghez, Xavier Bettel, a descris cu umor situaţia actuală, afirmând: "Unii vor să plătească mai puţin, alţii vor să primească bani mai mulţi, alţii vor să facă lucruri noi. Nu am fost chiar cel mai bun la matematică, dar cred că nu are cum să iasă această socoteală."