Summit UE cu un munte de probleme

Preşedinţia germană a Consiliului European, din iulie până în decembrie, nu s-a desfăşurat conform planului şi nu va avea probabil niciun rezultat notabil în afara adoptării bugetului UE, inclusiv fondul special de combatere a pandemiei de coronavirus. Faptul a fost recunoscut ca atare de cătrecancelara germană Angela Merkel în preziua reuniunii la vârf de la Bruxelles.

"Multe lucruri nu au putut fi înfăpuite şi este păcat", a declarat Merkel miercuri în Bundestag. Ultimul summit la vârf al UE din acest an trebuia să marcheze finalul strălucit al celei de-a doua preşedinţii a Consiliului European asigurate de Merkel şi a carierei sale care se apropie de sfârşit.

Dar pandemia de Covid, britanicii, ungurii, polonezii şi guvernul turc i-au încurcat cancelarei socotelile. Problemele nerezolvate pe care cei 27 de şefi de stat şi de guvern sunt chemaţi să le rezolve în cadrul întâlnirii lor fizice s-au suprapus alcătuind un veritabil munte. 

Buget şi stat de drept

Ungaria şi Polonia, care periclitează în opinia Comisiei şi a Parlamentului European statul de drept, joacă foarte tare. Pentru a împiedica o inconvenabilă supraveghere a respectării statului de drept în ţara lor, înainte de a beneficia de fondurile europene care li se cuvin, Budapesta şi Varşovia blochează prin veto întreg bugetul UE pentru următorii şapte ani, cu un volum de 1,1 bilioane de euro.

Premierul ungar Viktor Orban susţine că miza chestiunii este apărarea independenţei Ungariei, fiindcă UE încearcă să subjuge state întregi, la fel ca odinioară Uniunea Sovietică. În afara Poloniei, restul de 25 de state nu înţeleg această argumentaţie şi insistă asupra înfiinţării mecanismului de verificare a respectării statului de drept, cuplat cu bugetul comunitar. Nu trebuie uitat că acesta a fost deja convenit la reuniunea la vârf consacrată bugetului, care s-a desfăşurat, vreme de patru zile, la începutul lunii iulie.

Extrem de deranjant din perspectiva lui Merkel este faptul că Polonia şi Ungaria blochează şi fondul de combatere a pandemiei de coronavirus, în valoare de 750 de miliarde de euro, de care este urgentă nevoie pentru stimularea conjuncturii economice în UE când lucrurile vor reintra în normal.

În cele din urmă ambasadorul german la UE, Michael Clauss, a negociat cu omologii săi din Ungaria şi Polonia o declaraţie adiţională la mecanismul statului de drept, care răspunde temerilor exprimate de ambele părţi. Declaraţia conţine paşi suplimentari şi implicarea Curţii Europene de Justiţie înainte de a se putea lua măsuri concrete împotriva unui stat membru.

Propunerea a mai fost analizată o dată în noaptea de miercuri spre joi, şi ar putea fi adoptată în cadrul reuniunii la vârf. În această eventualitate bugetul ar putea intra în vigoare pe 1 ianuarie, aşa cum a fost planificat.

Eurodeputatul liberal Moritz Körner a calificat declaraţia adiţională drept "jumătate de măsură", prin care mecanismul statului de drept poate fi întrucâtva amânat, dar fără a fi eliminat definitiv, fiindcă Parlamentul European nu ar permite aşa ceva. Important este, în opinia sa, ca mecanismul propriu-zis de control al respectării principiilor statului de drept să nu fie modificat.

Turcia

Nici în privinţa relaţiilor tensionate dintre UE şi Turcia nu se arată o soluţie la orizont. "Preşedintele Turciei, Erdogan, nu manifestă deschidere spre dialog", a declarat secretarul de stat în Ministerul de Externe german, Michael Roth.

Angela Merkel s-a declarat dezamăgită că preşedintele turc nu a fost dispus în ultimele trei luni să discute cu statele membre UE Grecia sau Cipru despre disputatul zăcământ de gaz din estul Mării Mediterane şi despre exploatarea acestuia. Dimpotrivă, Erdogan a permis unei nave de foraj marin să opereze în apele teritoriale disputate până în ajunul reuniunii la vârf a UE.

Preşedinţia germană a UE propune acum sancţionarea unor cetăţeni turci şi a unor companii turceşti care participă la operaţiunile de foraj. Dar, cu siguranţă, această acţiune punitivă extrem de limitată nu va fi suficientă din perspectiva Greciei şi Republicii Cipru. Preşedintele Erdogan a comunicat deja că nu se teme de sancţiunile UE. Unele state ale UE, cu precădere Austria, cer în context abandonarea negocierilor de aderare cu Turcia. Amintim că, în ciuda tensiunilor din ultimii ani, Turcia vrea în continuare, oficial, să adere la UE.

Mediu

Pe masa tratativelor se află propunerea de a fixa ţelul de climă al UE la 55 la sută până în anul 2035. În comparaţie cu anul-etalon 1990, aceasta înseamnă ca până atunci să se reducă cu 55 la sută emanaţiile nocive de dioxid de carbon. Ulterior, începând din anul 2050, UE îşi propune să aibă o economie absolut neutră din perspectivă climatică.

Sceptică în această privinţă este mai ales Polonia, dependentă de curentul electric produs în termocentrale pe cărbuni. Nu este clar dacă premierul de la Varşovia va bloca această propunere prin  veto, dar unele state membre vor să ştie mai clar ce ar însemna acest ţel climatic pentru economia lor, potrivit unor surse apropiate Consiliului European. Altfel spus, aceste ţări vor fonduri suplimentare din bugetul european în cazul în care vor fi nevoite să opereze schimbări în sectorul energetic.

Brexit

Şefii de stat şi de guvern ai UE sunt informaţi de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre stadiul actual al negocierilor privind încheierea unui acord comercial cu Regatul Unit al Marii Britanii. Ieşirea Marii Britanii din UE va avea loc la 31 decembrie, cu sau fără acord. Negocierile vor mai continua până duminică, cel târziu. 

Migraţia, SUA...

UE nu a avansat în ultimul semestru în privinţa unor noi reglementări privind migraţia. Deşi Comisia Europeană a propus reguli modificate pentru procedurile de azil şi distribuirea imigranţilor, acestea nu au fost discutate de statele membre până în debutul actualei reuniuni, în ciuda presiunilor făcute de ministrul german de Interne, Horst Seehofer. Opoziţie manifestă în context mai ales Polonia şi Ungaria, împreună cu alte state membre din estul Europei.

"Conferinţa privind Viitorul Europei", anunţată cu mare tapaj, destinată reformării UE, nu a debutat încă. Pandemia a împiedicat întâlnirile personale, iar politicienii au fost preocupaţi mai mult de gestionarea crizei din ţările lor decât de viitorul UE. Strategia UE pentru Africa sau stabilirea unei politici unitare faţă de China au fost amânate sine die.

Consens va exista în rândul participanţilor la summit în privinţa SUA. Toţi pledează pentru un nou început în relaţiile cu cel mai important aliat, după înfrângerea în alegeri a preşedintelui Donald Trump, considerat imprevizibil. Comerţul şi politica de securitate urmează a fi din nou analizate împreună cu viitorul preşedinte Joe Biden.

Există însă controverse în privinţa autonomiei strategice a UE. Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, îşi doreşte o independenţă extinsă a "Europei suverane". Germania, Polonia şi alte state membre îşi doresc ceva la scară redusă. Germania insistă că, fără SUA, UE nu-şi poate asigura securitatea în faţa Rusiei.