Subiectul Schengen - simptom de Europă bolnavă

La doi paşi de Parlamentul European din Bruxelles, în aula căruia o serie de politicieni încearcă să susţină opoziţia Finlandei şi Olandei faţă de aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen argumentând-o prin nevoia restrângerii libertăţii de mişcare a cetăţenilor din cele două ţări, teatrul Radu Stanca din Sibiu joacă, sub bagheta lui Silviu Purcărete, patru zile la rând, Faust - cu casa închisă.

Nu e puţin lucru, dată fiind oferta culturală mai mult decât generoasă a capitalei europene.

Canibalism politic european

Pentru majoritatea parlamentarilor este evident că acuzaţiile aduse celor doi candidaţi nu sunt pure invenţii - însă ele fac parte din regulamentul unui alt joc. Pentru prelungitele restanţe în justiţie, pentru refuzul de a face progrese în combaterea corupţiei există Mecanismul de Verificare. Dacă acest instrument este slab şi nu instituie sancţiuni, el trebuie întărit.

La fel de clar este că dacă există probleme generate de cetăţeni români în interiorul Uniunii (şi există), acestea nu au prea multă legătură cu structura comunitară de securitate internă numită "spaţiul Schengen".

Rezoluţia votată joi de Parlamentul European, care, în principiu, este un fel de "reconfirmare a confirmării anterioare", nu este doar un mesaj de susţinere a candidaturii României şi Bulgariei ci, mai degrabă, unul adresat guvernelor naţionale, în contextul recentelor evoluţii continentale mai puţin conforme principiilor care au stat la baza ideii de Europă Unită.

Într-un moment în care o serie de capitale influente încearcă să instituie mecanisme comune ocolind instituţiile europene iar alte capitale profită de varii lacune în reglementările existente, votul parlamentarilor de la Bruxelles ar putea echivala cu un semnal de alarmă: Europa îşi devorează propriile instituţii.

Dublu standard

De altfel, fostul ministru socialist spaniol al Justiţiei, Juan Fernando Lopez Aguilar, în prezent preşedinte al Comisiei pentru Justiţie, Afaceri Interne şi pentru Libertăţi Civile din Parlamentul European (LIBE), se teme că "prin prejudiciile aduse celor două ţări, este avariat şi unul dintre cele mai importante elemente ale aquis-ului Uniunii Europene: cetăţenia".

Acordurile Schengen şi spaţiul comun de securitate, aminteşte Lopez Aguilar într-un interviu acordat Deutsche Welle, sunt "cea mai puternică expresie a Uniunii Europene în dimenisunea sa politică: o lume liberă, în mişcare, fără graniţe interne şi apărându-şi împreună graniţele comune externe".

Europarlamentarul spaniol a evocat criteriile tehnice în baza cărora se evaluează candidaturile Schengen; or, de vreme ce "Bulgaria şi România le-au îndeplinit", a conchis Lopez Aguilar, "vorbim despre dublu standard şi aceasta naşte îngrijorare".

Despre încălcarea principiilor a comentat şi Renate Weber, din grupul liberalilor europeni: "Ceea ce s-a întâmplat la nivelul Consiliului European a demonstrat că regulile în Uniunea Europeană nu se respectă întotdeauna. Consiliul European este el însuşi în situaţia de a nu respecta regulile".

Europarlamentarul român nu vrea să meargă până la a vorbi despre desconsiderarea sau jignirea instituţiilor comunitare de către unele guverne naţionale dar punctează că "este vorba despre un joc politic. Câtă vreme Consiliul European înseamnă guvernele celor 27 de state membre, jocuri politice se vor tot petrece. Poţi avea anumite aprehensiuni politice, poţi să vrei să-ţi aranjezi politic anumite lucruri, dar nu poţi să o faci ignorând regulile, numai pentru că, la tine în ţară, ai o problemă cu extrema dreaptă, care te susţine la guvernare".

Deraieri demagogice

Este prin urmare, Europa captivă populismului? "Populism", este de părere Weber, "văd şi la partidele parlamentare de stânga sau dreapta - cele, să le spunem aşa, democratice. Teama survine când ne apropiem de zona aceea în care populismul se întâlneşte cu un naţionalism de tragică amintire".

De altfel, în afara parlamentarilor din arcurile guvernamentale olandeze şi finlandeze, rezoluţia adoptată săptămâna aceasta în Parlamentul comunitar a întâmpinat opoziţia grupului parlamentar al neafiliaţilor, compus în mare parte din reprezentanţii partidelor naţionaliste şi xenofobe.

Reprezentanţii extremei dreptei ungare, Jobik, au argumentat adversitatea lor faţă de aderarea României la spaţiul Schengen, invocând autonomia Ţinutului Secuiesc.

În schimb, patriarhul Frontului Naţional, titluarul de drept al populismului xenofob din Franţa, Jean Marie Le Pen, a avut o explicaţie mult mai simplă: "Noi nu avem nici o problemă cu România şi Bulgaria. Noi avem o problemă cu spaţiul Schengen. Vrem, pur şi simplu, desfiinţarea lui".

Autor: Cristian Ştefănescu
Redactor: Medana Weident