SUA și Germania se regăsesc

Noul președinte american a anunțat că vrea să se concentreze asupra politicii interne. Pandemia a ucis peste 570.000 de americani, iar alte câteva milioane dintre ei și-au pierdut locurile de muncă. Pe acest fundal, nu este o întâmplare apariția programelor de sprijin și cele vizând infrastructura. În valoare de miliarde de dolari, acestea reprezintă cele mai mari cheltuieli publice din istoria Statelor Unite ale Americii. 

În căutarea unui nou echilibru

Considerat un profesionist în politica externă, Biden nu a ignorat problemele globale. Liderul american a format o echipă de securitate națională și politică externă, care se bucură de o largă apreciere datorită experienței membrilor săi și a bunelor conexiuni transatlantice ale acestora. Biden însuși a participat la mai multe evenimente virtuale de anvergură cu aliați tradiționali occidentali și alți lideri mondiali.

O prelungire a Noului Tratat pentru Reducerea Armamentului Strategic (Noul START) a fost văzută ca un prim pas către un angajament reînnoit în ceea ce privește controlul armelor nucleare cu Rusia, dar și ca o posibilitate de extindere a unor astfel de acorduri, inclusiv cu China. În același timp, administrația americană a menținut tarifele asupra mărfurilor chineze și a înăsprit sancțiunile împotriva Rusiei, întinzând însă mâna cooperării ambelor țări în ceea ce privește protecția climei.

Tarife vamale 

Totodată, Biden a fost de acord cu o încetare a focului parțială în războiul transatlantic al tarifelor vamale, care a început în 2018. Totuși, problemele comerciale sunt încă departe de a fi soluționate. 

Stormy-Annika Mildner, director general al Institutului Aspen Germania, afirmă, într-un interviu acordat Deutsche Welle, că vede această mișcare a președintelui american ca un pas către aliații europeni. Problema poate fi rezolvată dacă există voință politică. ”Însă va fi nevoie de ceva efort pe ambele maluri ale Atlanticului”, crede Mildner. În definitiv, spune aceasta, ”înghețarea tarifelor punitive este de bun augur”. 

Într-un discurs consacrat politicii externe și pe care l-a susținut în februarie, Biden a declarat că diplomația este în ”interesul propriu” al Americii. Mai mult decât predecesorii săi, Biden speră să conecteze agendele naționale și globale, dovedind alegătorilor că a colabora cu aliații este alegerea corectă.  

”America first”, varianta ”light”?

”O ignoranță răspândită a elitelor de pe ambele maluri ale Atlanticului în ceea ce privește nemulțumirea unor părți mari ale populației și o criză fundamentală a reprezentării politice”, ar fi răpit în ultima vreme avântul relațiilor transatlantice, consideră David Deissner, director general al Atlantik-Brücke, o asociație non-profit destinată promovării bunei înțelegeri germano-americane.

Deși la summitul climatic organizat la Casa Albă săptămâna trecută au participat 40 de lideri mondiali, adevăratul public al lui Biden a fost poporul american. În discursul său de șapte minute, președintele s-a referit de câteva ori la locurile de muncă americane și la prosperitatea economică.

Germania trebuie să se miște

”Încă din prima zi, consultările timpurii și frecvente cu prietenii și partenerii, precum Germania, au fost un principiu de bază al administrației Biden-Harris”, spune Robin Quinville, însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA în Germania, într-un interviu acordat DW. ”[Cooperarea] este baza securității și prosperității noastre colective”, a mai precizat acesta. 

Biden a anulat decizia lui Trump de a retrage mii de soldați din Germania, după zeci de ani de prezență, anunțând în schimb că va crește forța trupelor cu 500 de oameni. Însă nu fără a cere nimic în schimb, ci dimpotrivă: cheltuieli mai mari pentru apărare, limitarea influenței Chinei pe piețele și infrastructura tehnică a Europei, precum și o rezistență mai tenace la tentativele de intimidare rusești din Europa de Est.

Pierderea de încredere cauzată de Donald Trump dincolo de Atlantic a făcut ca țări precum Germania să fie reticente în a răspunde la gesturile de apropiere ale lui Biden, spune Jackson Janes, de la German Marshall Fund, o fundație americană care promovează relațiile transatlantice. ”Însă dacă ele vor continua să ezite, nu vor face decât să-l submineze pe acela pe care și-l doresc președinte la Casa Albă pentru următorii patru ani"” Germania, spune Janes, trebuie să se miște. 

Europa, un partener puternic?

La summitul climatic de săptămâna trecută, cancelara Angela Merkel s-a declarat încântată că Statele Unite își vor relua implicarea în marile dosare globale. Pe lângă protecția climei, ambele părți vor să colaboreze pentru a asigura lanțurile de aprovizionare și a dezvolta tehnologii de viitor, opunându-se astfel dominației chineze.

”Când vorbim despre comerț sau apărare, trebuie să fim mai uniți pe această parte a Atlanticului și să acționăm ca un partener puternic, de care au nevoie Joe Biden și Kamala Harris. Cred că încă nu reușim să facem acest lucru”, spune Peter Beyer, coordonator al guvernului federal pentru cooperare transatlantică, în conversația cu DW. ”Realizarea unității în Europa durează prea mult. Trebuie să deschidem calea, să luăm decizii și să le punem în aplicare. În caz contrar, acest interval de timp se va închide mai repede decât ne putem imagina”, este sigur oficialul german.  

Beyer, membru al grupului parlamentar conservator CDU/CSU, este unul dintre numeroșii factori de decizie politici din Republica Federală care se pronunță împotriva conductei Nord Stream 2 sau care cel puțin și-au relativizat sprijinul pentru gazoduct. Guvernul Merkel continuă să sprijine acest proiect, care ar putea dubla vânzările de gaze rusești către Germania. În contextul în care Joe Biden ezită să aplice sancțiuni mai dure, pare că ambele părți vor să evite o eventuală deteriorare a relațiilor bilaterale din pricina acestui subiect. 

O schimbare de generație

Biden nu a nominalizat încă un nou ambasador american în Germania, dar acest lucru nu este neobișnuit, spune un fost ambasador american, James D. Bindenagel, într-un interviu acordat DW. În primele câteva luni, un nou președinte american face mai întâi un bilanț al relațiilor cu alte țări. În același timp, câteva sute de posturi guvernamentale trebuie să fie ocupate. Deși posturile diplomatice de importanță deosebită, precum cel de la Berlin, merg adesea la donatori bogați sau aliați politici, presa americană sugerează că Joe Biden este tot mai presat să favorizeze experiența viitorului ambasador. 

Pe de altă parte există și o problemă ținând de generații. Multe dintre personajele care influențează politica transatlantică ”au expirat”, spune Bindenagel. Diplomat de carieră, care a servit mai mulți președinți și care se afla în Berlinul de Est când a căzut zidul, Bindenagel este el însuși unul dintre ”expirați”. Mulți dintre studenții cărora le predă la Universitatea din Bonn nu au trăit perioada în care Germania a fost divizată. ”Atitudinile s-au schimbat. Punctele de referință au dispărut”, consideră Bindenagel. Deși Biden este cel mai în vârstă președinte din istoria SUA, ”el înțelege foarte bine acest lucru”, este convins fostul ambasador. 

Alegerile generale din Germania din septembrie ar putea însemna predarea ștafetei către o nouă generație, rezultatul alegerilor ducând la o reajustare a relațiilor germano-americane pe mai multe paliere cheie. Ambele părți, spune Jackson Janes de la German Marshall Fund, trebuie să se întrebe: ”Cum, unde, când și de ce avem nevoie unul de celălalt?”