Studiu: Tinerii europeni cred în UE

Tinerii din Marea Britanie, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Polonia şi Spania nu sunt înclinaţi să adopte poziţii populiste şi nu vor ca ţara lor să părăsească Uniunea Europeană: acesta e rezultatul unui studiu YouGov, realizat pentru fundaţia TUI. E al doilea studiu de acest tip, peste 6.000 de tineri între 16 şi 26 de ani au fost chestionaţi online. 

La întrebarea dacă ar vota pentru ieşirea ţării lor din UE, 71 la sută din tinerii europeni din aceste 7 ţări au răspuns negativ - o creştere de 10 la sută faţă de anul precedent, care poate fi explicată şi prin efectele Brexitului, consideră Marcus Spittler. Cercetătorul se ocupă de populism, democraţie şi tineret la Centrul pentru studii sociologice WZB de la Berlin şi se numără printre consultanţii implicaţi în realizarea studiului YouGov. "Tinerii au votat şi înainte împotriva Brexitului, iar acum ei văd cât de prost merg negocierile între UE şi Marea Britanie", explică Marcus Spittler. În plus, cercetătorul crede că preşedintele Franţei Emmanuel Macron joacă un rol important: "Are o viziune pro-europeană şi spune lucruri pozitive despre UE, altfel decât populiştii care sunt împotriva Uniunii Europene."

Tinerii care au participat la sondaj văd uniunea în primul rând ca pe o alianţă economică (73 la sută), iar politica graniţelor deschise şi libertatea de a călători şi lucra oriunde în UE e doar pe locul doi (69 la sută), urmată de importanţa unei alianţe care garantează pacea în Europa (63 la sută).

Marcus Spittler crede că susţinere mai pronunţată pentru proiectul european - care a crescut cel mai mult în rândurile francezilor - nu e prea stabilă: a amintit de primul tur de scrutin al alegerilor din Franţa în 2017, când mulţi tineri au sprijinit candidaţii populişti de stânga şi de dreapta. În schimb, faptul că tot mai mulţi tineri sprijină UE în prezent reflectă importanţa unui mesaj pozitiv legat de UE: ar putea fi o lecţie şi pentru alţi politicieni europeni.

Studiul reflectă că peste jumătate dintre tinerii chestionaţi (52 la sută) s-au identificat ca "europeni", pe lângă naţionalitatea lor, o creştere de 7 procente faţă de anul precedent, iar pentru doar 34 la sută contează exclusiv identitatea naţională (faţă de 42 la sută în anul precedent). 

În ciuda identificării cu Europa, doar 34 la sută dintre tineri au încredere în instituţiile UE, iar încrederea în sindicate, biserică şi mass-media e şi mai mică. La nivelul cel mai scăzut e încrederea în partidele politice.

Tinerii vor să vadă schimbări în ţările lor: doar 17 la sută consideră că sistemul politic funcţionează aşa cum ar trebui, în timp ce 45 la sută simt că e nevoie de reforme, iar 28 la sută cred că singura soluţie e o schimbare radicală. "Oamenii se implică mai mult în politică şi democraţie în general, dar asta nu înseamnă că sunt mulţumiţi de felul cum funcţionează", spune Spittler.

58 la sută din cei chestionaţi spun că cred în democraţie, doar 6 la sută ar prefera alt sistem. Înclinaţia spre atitudini populiste reflectată de acest studiu a fost deosebit de mică în Germania (7 procente) şi cea mai pronunţată în Polonia (23 de procente). Studiul a identificat aceste înclinaţii pe baza opiniilor în trei domenii: elitele ("Aşa-zisele elite sunt diferite de popor"), preferinţa pentru o suveranitate "a poporului" ("Politicienii din parlament trebuie să facă ce vrea poporul") şi credinţa în virtutea şi omogenitatea poporului ("Oamenii simpli împărtăşesc valori şi interese comune").

Populiştii - fie de dreapta sau de stânga - nu resping neapărat democraţia. Marcus Spittler aminteşte că "dacă te întorci la un populist şi la un non-populist, vezi că amândoi ţin foarte mult la democraţie". Dar acest lucru nu înseamnă că o înţeleg în acelaşi fel. Cei care au tendinţe populiste sunt şi mai sceptici faţă de alţi politicieni şi faţă de instituţii. În jur de 64 la sută dintre cei chestionaţi ar vrea ca deciziile politice să fie luate de experţi, nu de politicieni aleşi. Ei ar putea fi dispuşi să accepte compromiterea rolului partidelor de opoziţie pentru ca procesele decizionale din politică să nu fie îngreunate sau amânate.

Indiferent de înclinaţia lor spre populism, majoritatea tinerilor care au participat la studiu văd în preşedintele SUA Donald Trump mai degrabă o ameninţare (57 la sută) decât o şansă (11 la sută). Doar în Polonia, opiniile sunt diferite: 29 la sută dintre tinerii polonezi consideră că Trump e o şansă şi doar 25 la sută că e o ameninţare.

Autoare: Nancy Isenson (das)