Studiu COVID-19: Tineri petrecăreţi? Da de unde!

Atunci când, în vară, numărul infectărilor cu coronavirus a reînceput să crească, opinia publică s-a concentrat mai mult pe tineri, ca potenţiali ţapi ispăşitori. Spre deosebire de perioada de debut a pandemiei, în vară virusul s-a răspândit şi în rândul tinerilor. La aceasta s-au adăugat şi imaginile cu tinerii petrecând în centrele marilor oraşe, care nu păreau a respecta regulile de distanţare şi igienă. Vocile critice îi acuzau că nu sunt atenţi şi că transmit practic virusul către grupele de vârstă periclitate.

Este însă reală imaginea tinerilor petrecăreţi, care nu ţin cont de ceilalţi? Recent, Angela Merkel a apelat explicit la tineri, cerându-le să mai renunţe la câte o petrecere.

Studiul realizat de Fundaţia Tui, la care au participat circa 1000 de tineri cu vârste cuprinse între 16 şi 26 de ani, s-a axat pe identificarea imaginii negative a aşa numiţilor "superspreader". Interviurile au fost realizate în prima jumătate a lunii septembrie de institutul de sondare a opiniei publice You-Gov.

Îndoieli asupra imaginii

"Se dă dovadă de solidaritate", a sintetizat coordonatorul sondajelor You-Gov, Peter Mannott, rezultatele interviurilor, în cadrul unei prezentări online. El a identificat trei puncte pentru susţinerea concluziei.

Peste jumătate din tineri cred că măsurile de îngrădire a răspândirii virusului sunt adecvate, doar o cincime din cei chestionaţi consideră regulile ca fiind exagerate. Fiecare al patrulea repondent se declară chiar în favoarea unor măsuri mai stricte.

În proporţie de 83 la sută, marea majoritate respectă în totalitate sau în mare parte măsurile şi recomandările legate de pandemie. Doar 2 % dintre repondenţi au declarat că nu ţin cont de nici un fel de interdicţii.

Pentru mai toţi tinerii (89 %) sănătatea celorlalţi contează, a subliniat Mannott. Protejarea celorlalţi este chiar mai importantă decât sănătatea proprie (după cum au admis 79 la sută dintre participanţii la sondaj). Nu se confirmă, aşadar, lipsa de respect faţă persoanele din jur.

Viaţa tinerilor restricţionată serios

La acest studiu a participat şi renumitul Centru de Studii Demoscopice din Berlin. Reprezentantul acestuia, Marcus Splitter, s-a referit la o interesantă schimbare de imagine. La începutul pandemiei, tinerii erau percepuţi pozitiv în spaţiul public. Splitter a amintit de iniţiativele de ajutor la nivel de cartiere, organizate spontan.

"În ultima vreme însă s-a vorbit mult de faptul că tinerii ar urmări conceptul imunităţii de turmă", nemaitemându-se, aşadar, de virus. Studiul contrazice însă această impresie. Dimpotrivă, tinerii suferă în mod deosebit din cauza situaţiei actuale.

Mai puţin optimism

În Germania, cluburile şi discotecile au rămas închise de la primul lockdown, din martie. Alte modalităţi de petrecere a timpului liber, precum sportul sau călătoriile sunt deocamdată îngrădite. Persoanele mai în vârstă suportă mai uşor situaţia decât tinerii, a explicat sociologul Splitter. "Tinereţea" ca etapă de dezvoltare este determiantă de căutarea de contacte, de încercări şi reorientări. Dacă posibilităţile în acest sens lipsesc, atunci situaţia nu este simplă.

Studiul a sondat şi starea generală de spirit. Comparativ cu un sondaj similar din ianuarie, rata pesimismului a crescut acum cu 26 la sută. Îngrădirea contactelor sociale este considerată de 42 de procente dintre repondendenţi ca fiind extrem de greu de suportat. Limitarea posibilităţilor de petrecere a timpului liber este pe locul doi în topul nemulţumirilor, după cum au declarat 40 la sută dintre cei intervievaţi. În aceeaşi categorie se înscriu şi  renunţarea la călătorii şi îngrădirea mobilităţii (32 de procente). De abia pe locul patru se regăsesc petrecerile, adică doar 29 la sută dintre tineri suferă din acest motiv. Alte subiecte care îngrijorează sunt telemunca (20 de procente) şi situaţia financiară (19 procente).

Tinerii se declară dispuşi să renunţe la multe, a mai precizat Splitter. Sociologul a avertizat şi asupra izbuncirii unui conflict între generaţii. În fond, coeziunea socială reprezintă o resursă importantă pe timp de pandemie.