Cum a ajuns Aeroportul Chişinău pe mâna ruşilor

Ulterior, în urma unor metamorfoze mai puţin mediatizate, Aeroportul Internaţional Chişinău a intrat în gestiunea SRL „Avia-Invest”. Conform contractului încheiat cu Guvernul, titularul dreptului de proprietate rămâne statul Republica Moldova, iar venitul și profitul adus prin folosirea bunurilor concesionate aparțin concesionarului SRL „Avia Invest”.

Aeroport concesionat „în baza unor informaţii eronate”

Reprezentanţii societăţii civile au reclamat din start înstrăinarea unei companii sănătoase și profitabile, menţionând că „afacerea este croită pentru un client special”. Mai târziu, în luna mai 2015, următorul premier Chiril Gaburici a declarat (cu trimitere la un raport pe care l-a primit de la Centrul Naţional Anticorupţie, Ministerul Economiei, Autoritatea Aeronautică Civilă şi Ministerul de Interne) că Aeroportul Internaţional Chişinău a fost dat în concesiune în baza unor informaţii eronate. Potrivit lui Gaburici, fosta conducere a Aeroportului Internaţional Chişinău ar fi prezentat Guvernului informaţii eronate în baza cărora autorităţile au fost determinate să dea în concesiune aeroportul pentru o perioadă de 49 de ani. Gaburici a mai denunţat atunci „semnarea contractului în condiţii neloiale pentru alţi participanţi la licitaţie” („UK Komaks” a câştigat concursul de concesionare a Aeroportului Internaţional Chişinău după ce din cursă s-au retras 5 investitori importanţi din Europa, la licitaţie participând doar două companii - ambele din Federaţia Rusă).

Leancă „se scuză”

Ex-premierul Iurie Leancă a spus că Ministerul Economiei l-a convins de necesitatea concesionării Aeroportului: „Ministerul Economiei mi-a vorbit despre necesitatea concesionării, pentru că şi pista era deteriorată. Nu am reuşit un împrumut de la BERD. Poate nu trebuia ca acest lucru să fi fost făcut prin acea licitaţie închisă. Asta într-adevăr ţine de competenţa Ministerului Economiei... Poate trebuia să cer suplimentar informaţii. Mi s-a spus atunci că sunt acţionari şi din Coreea de Sud. (...) Acolo este un plan investiţional - nu este aşa de grav”, a spus Iurie Leancă în februarie 2015.

„Avia Invest” a raportat, însă, demararea primelor investiţii (din angajamentul investiţional de 244,2 milioane de euro) abia la împlinirea unui an de la încheierea înţelegerii cu guvernul (demararea lucrărilor la parcarea supraetajată – costul total al lucrărilor anunţat de „Avia-Invest” – 7 milioane de lei moldoveneşti), atunci când deja ar fi trebuit să cheltuiască o bună parte din fondurile la care se angajase.

CNA recomandă rezilierea

Într-un raport transmis zilele acestea premierului Streleţ şi ministrului Justiţiei (la finalul căruia recomandă anularea contractului de concesionare a Aeroportului Internațional Chișinău), Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) menţionează că în perioada 2013 - 2015 compania investitoare nu a făcut investiții proprii în dezvoltarea Aeroportului, ci doar a folosit banii proveniți din activitățile acestuia. Iar Inspectoratul de Stat în Construcții atenţionează că suma anunţată de 7 milioane de lei investiți în construcția parcării Aeroportului este una exagerată. Mai mult, revizorii de la CNA au mai constatat că pe parcursul ultimilor doi ani „Avia Invest” a donat clubului de fotbal „Milsami Orhei” (patronat de Ilan Shor, principalul suspect în dosarul furtului unui miliard de dolari din sistemul bancar al ţării, actualmente primar de Orhei) peste 9 milioane de lei din banii obținuți din activitățile aeroportuare. Totodată, Chişinăul a solicitat autorităţilor ruse să verifice provenienţa a 5 milioane de euro în capitalul social al „Avia Invest”, Chişinăul suspectând că banii ar proveni de la cele trei bănci devalizate la sfârşitul anului 2914 – „Banca de Economii”, „Banca Socială” şi „Unibank” (deja în proces de lichidare).

Cum apare Ilan Shor în schemă?

În luna mai 2015, premierul de atunci al Moldovei, Chiril Gaburici, l-a acuzat pe Ilan Shor de faptul că ar fi efectuat tranzacţii ilegale de sute de mii de euro „în interes personal”. „Domnul Ilan Shor era, concomitent, preşedinte al consiliilor de administrare la „Banca de Economii”, „Unibank” şi „Avia Invest”. Atunci au fost transferate ilegal mijloace financiare pe contul companiei „Avia Invest”, ceea ce a cauzat daune în proporţii deosebit de mari intereselor publice”, spunea Gaburici.

În luna mai 2015, în cadrul unor audieri parlamentare (despre devalizarea celor trei bănci), directorul Centrului Naţional Anticorupţie, Viorel Chetraru, a declarat de la tribuna centrală a Parlamentului că are „toată convingerea că în mare parte banii furaţi sunt aici, în țară - în Aeroport! Şi, apropo, stimat Parlament, trebuie să ne clarificăm ce faceţi cu acest obiectiv”.

Aproximativ în aceeaşi perioadă ex-premierul Chiril Gaburici a spus că are temei să creadă că „o parte din banii furaţi de la “Banca de Economii” au ajuns să fie investiţi în Aeroport, ceea ce nu ne place şi nu este corect”.

Chiar în ziua în care a primit votul de încredere al Parlamentului, actualul prim-ministru Valeriu Streleț (exponent PLDM) a declarat că are îndoieli față de modul în care a fost concesionat Aeroportul: „Sunt cu certitudine semne de întrebare. De aceea, în programul de activitate al Guvernului am scris că nu vom ezita, în colaborare cu Parlamentul evident, să verificăm modul în care a fost dat în concesiune Aeroportul”, a menţionat Streleț.

Luni, 24 august, după o şedinţă operativă a Guvernului, Valeriu Streleţ a anunţat formarea unui grup de lucru ce urmează să evalueze premisele legale, etapele de implementare și consecințele rezilierii acordului de concesionare a Aeroportului Internațional Chișinău. Totul urmează să se consume în următoarele patru săptămâni. „Concluziile prezentate de CNA relevă faptul că resursele investite de compania care a preluat drepturile de administrare a Aeroportului nu sunt resurse proprii ci vin din taxa de dezvoltare a Aeroportului și o parte din acești bani erau investiți în activități conexe, cum ar fi sponsorizarea clubului de fotbal „Milsami”. Consider aceste concluzii pertinente și un temei pentru a crea grupul de lucru”, a spus Streleț. Grupul de lucru este format din Agenția Proprietății Publice, Ministerul Economiei, Ministerul Finanțelor, Ministerul Justiției și CNA.

Şeful Executivului a mai menţionat că din concluziile CNA rezultă „lipsa temeiului de a transmite, în 2013, în concesiune Aeroportul”. (...) „Acesta funcționa economic profitabil și era în fază finală pentru semnarea unui credit care avea drept scop modernizarea lui”, a adăugat premierul Streleţ.

Capcane

Numai că rezilierea contractului de concesionare a Aeroportului Internațional Chișinău ar putea atrage și anumite penalități pentru Republica Moldova. Mai mult, semnatarii contractului din partea Guvernului au acceptat o formulare care avantajează investitorul în cazul în care se constată că acesta nu şi-a îndeplinit angajamentele investiţionale – suma investiţiilor pe care s-a obligat să le efectueze a fost legată, printr-o „greşeală” comisă de autorităţi, de creşterea numărului de călători. Prin urmare, dacă va reuşi să demonstreze că nu a putut beneficia din motive obiective de o creştere a fluxului de călători la nivelul aşteptat, „Avia Invest” ar putea avea câştig de cauză. Luni, premierul Streleţ a dat asigurări că rezilierea contractului, în caz că va fi decis acest lucru, se va face fără ca Moldova să suporte anumite sancțiuni.

Portalul jurnal.md scrie că atunci când a preluat Aeroportul din Chişinău compania ruse „UK Komaks” era administrată de Konstantin Basiuk, fost ofiţer KGB. Firma aparţine, însă, fraţilor miliardari Bajaev din Daghestan, care, potrivit presei, l-ar fi susţinut financiar pe Vladimir Putin în campania electorală din 2004. Iar ziarul „Adevărul”, care apare la Chişinău, a scris că între timp în structura acţionariatului companiei care a luat în concesiune Aeroportul din Chişinău („Avia-Invest”) au intervenit schimbări interesante: acţionar majoritar, cu 95%, a ajuns firma „Komaks-Avia” din Moscova, care are un capital statutar de numai 2000 de euro. Din lista acţionarilor ar fi dispărut cel mai mare producător de locomotive şi vagoane din Rusia, holdingul „Kolomenski Zavod” care deţinea 50% din acţiunile „Avia Invest”, iar cel de-al doilea fondator - societatea pe acţiuni Habarovski Aeroport şi-a redus de zece ori participaţia - de la 50% la numai 5%.