"Suntem de abia la începutul crizei"

DW: Sunteți istoric și v-ați ocupat de crizele economice. În câteva cuvinte, care sunt caracteristicile centrale ale unei crize economice?

Albrecht Ritschl: Diminuarea cererii, scăderea producției, șomajul în masă, criza financiară urmată apoi de criza publică a datoriilor.

Unde ne aflăm în actuala criză economică?

Suntem de abia la începutul crizei. Aceasta poate deveni la fel de gravă precum criza economică mondială din anii 30 ai secolului trecut. Nici scăderea Produsului Intern Brut cu 20 de procente nu este complet exclusă. Perspectivele sunt sumbre și depind de durata perioadei de carantină. 

Economia este aproape complet înghețată, mai toate activitățile sunt paralizate. A mai existat așa ceva?

Comparațiile nu sunt indicate. Dar cea mai asemănătoare este situația economică din timpul războiului. În timpul conflagrațiilor mondiale au fost închise restaurantele, micile magazine și afacerile artizanale. Motivul, în acel context, era evident obținerea de resurse necesare în economie pe timp de război. Ceea ce nu se întâmplă acum. Aceasta este marea diferență. Dar putem afirma de pe acum că anumite sectoare se vor contracta precum în timp de război. În anumite domenii, economia a scăzut atunci cu până la 70 de procente.

Cât timp poate rezista un astfel de blocaj economic?

Cu toții ne întrebăm când ne vom confrunta cu probleme de aprovizionare sau conflicte sociale violente. Vedem că politicienii de peste tot intră în panică. Panica e foarte vizibilă la președintele american, care a promis să repornească economia după Paște. Nimeni nu știe cum a ajuns la această concluzie. Dar de multe ori, calculele politice funcționează diferit față de aprecierile experților.

Are statul, în astfel de situații, capacitatea de a schimba cadrul economic? 

La nivel internațional asistăm la extinderea politicii monetare, ceea ce specialiștii numesc "helicopter money". Avem exemplul SUA. Dar și șomajul tehnic din Germania este în principiu același lucru. Și acestea sunt măsuri care se luau în timpul războaielor mondiale. În principiu, este vorba despre stingerea financiară a încendiului. Sunt reacții, dar nu decizii care dau dovadă de putere creatoare. Cea mai mare necunoscută rezidă în măsurile de izolare și efectele lor. Sunt remediile drastice mai grave decât boala? O temă intens discutată în aceste zile.

Sunt cheltuite sume enorme, se poate spune că statele tipăresc bani. Va urma inflația?

Nu se știe dacă vom ajunge la inflație. Economiștii au prevăzut o inflație după criza financiară din 2008. Și toți, aici mă includ și pe mine, s-au înșelat. Vreau să spun că nu putem preconiza nimic. Dar, chiar cu riscul de a mă face din nou de râs, susțin că pericolul există.

Dar cum schimbă crizele economia?

Efectul principal se regăsește în modificările stilului de lucru în domeniul industrial și nu numai. Exemplul tipic este că acum lucrăm de acasă. Și pot să îmi imaginez că mulți vor continua să lucreze și după izolare din sistemul home office. Marile conflagrații, marile crize s-au soldat cu modificări la nivelul producției.

Ne puteți oferi un exemplu?

Primul Război Mondial a dus la implicarea femeilor în activități remunerate, recunoașterea sindicatelor, stabilirea zilei de lucru de 8 ore, acceptarea dreptului universal de vot. În anii 30 au încercat cu disperare să întoarcă roata. După cel de-al Doilea Război Mondial s-a impus producția industrială în masă, societatea de consum, ca și accesul în masă la educație. Toate sunt exemple care au urmat marilor crize.

Există factori care să faciliteze refacerea economiei? 

Reala forță necesară refacerii după criză este nivelul datoriei publice. Atunci când statul are un nivel relativ scăzut al datoriei publice înainte de criză, ceea ce implică și posibilitatea de a acționa în domeniul politiciii fiscale, acesta își va reveni mai repede și mai bine din criză. State care nu dispuneau de astfel de rezerve au avut de luptat cu datorii publice imense. Exemplul clasic după criza din 2008 este Europa de Sud, care va avea probleme similare și acum.

Puteți spune că Germania este bine pregătită?

Germania a reușit, prin atât de contestata politică fiscală strictă, să își asigure rezerve pentru a acționa după criză la nivel extins. Astfel, Germania se poziționează foarte bine. Dar în Germania avem problema că suntem mai dependenți de contextul internațional decât marea majoritate a economiilor puternice. Altfel spus, suntem mai interesați decât restul ca și vecinilor noștri să le meargă bine. 

Albrecht Ritschl este specialist în istoria economiei. Din 2007, el predă la London School of Economics.