Candidată împotriva sistemului corupt

UPDATE: Zuzana Caputová a obținut 40% în primul tur al scrutinului prezidenţial din Slovacia. Ea este urmată de social-democratul Maros Sefcovic (19%) și de populistul de dreapta Stefan Harabin. Turul doi va avea loc la 30 martie.

-------------------------------

Corupţia şi sistemul clientelar versus statul de drept şi mai multă democraţie - astfel sau în mod similar sunt prezentate taberele politice în presa din Slovacia acestor zile. Sâmbătă au loc acolo mult discutatele alegeri prezidenţiale. Mulţi analişti le consideră ca fiind decisive pentru viitoarea direcţie a ţării, dar şi un barometru pentru starea de spirit după uciderea jurnalistului de investigaţie Ján Kuciak.

În urmă cu mai bine de un an, la sfârşitul lunii februarie 2018, Kuciak şi logodnica lui, Martina Kusnírová, au fost găsiți împuşcaţi în locuinţa lor, într-o localitate situată la est de Bratislava. O crimă la comandă care a zguduit profund Slovacia şi a provocat cea mai gravă criză politică de la înfiinţarea statului în 1993.

Analizele lui Kuciak publicate postum, precum şi investigaţiile anterioare ale presei slovace scot la iveală strânse legături între politicieni, oameni de afaceri corupţi şi criminalitatea organizată. Groaza care a pus stăpânire pe opinia publică s-a soldat cu cele mai ample proteste de la "Revoluţia de catifea" din fosta Cehoslovacie, din 1989. Sute de mii de oameni au ieşit în stradă pentru a demonstra în favoarea unei "Slovacii decente".

Crima a fost urmată de demisia şefului guvernului Robert Fico şi a ministrului de interne Robert Kalinák, cei mai puternici oameni de pe scena politică de la Bratislava. Dar mulţi dintre slovaci nu sunt convinşi că în politică ar fi avut loc schimbări. De aceea, în urmă cu trei săptămâni, pe 21 februarie, la un an de la uciderea lui Kuciac şi a logodnicei lui, au ieşit pe străzi zeci de mii de protestatari.

O crimă şi urmările ei

Acesta este contextul în care au loc alegerile prezidenţiale. Suprinzător că favorita este o femeie care până de curând era aproape necunoscută pentru majoritatea electoratului: Zuzana Caputová, 45 de ani, avocată, experimentată activistă pentru drepturile cetăţenilor şi de abia de un an vizibilă pe scena politică. A lucrat 17 ani într-o organizaţie non-guvernamentală şi a combătut ani întregi, în justiţie, o groapă de gunoi ilegală din localitatea ei de origine, Pezinok, situată la nord-est de Bratislava. În 2013 a câştigat, iar groapa a fost interzisă prin decizie judecătorească. Unul dintre adversarii ei de atunci era influentul om de afaceri Marian Kocner, între timp condamnat pentru diverse înşelătorii, care joi, 14 martie, a fost oficial acuzat de poliţie de comandarea uciderii jurnalistului Ján Kuciak.

La sfârşitul anului 2017, Caputová devenea membră de partid şi vicepreşedinta nou înfiinţatei formaţiuni liberale de stânga "Slovacia Progresivă" şi doar câteva luni mai târziu se înscria în cursa prezidenţială. Decizia de a intra în politică a motivat-o prin faptul că, avocată fiind, lupta doar pentru cazuri singulare, în vreme ce Slovacia are nevoie de schimbări fundamentale în justiţie şi administraţie. Una din promisiunile ei electorale este: "În calitate de preşedintă doresc să investesc energia mea şi puterea funcţiei prezidenţiale pentru ca nimeni să nu mai fie nevoit să accepte ignorarea legii şi aroganţa puterii." În plus, pentru ea mai sunt prioritare protecţia mediului şi îmbunătăţirea sistemului medical şi al îngrijirii vârstnicilor. 

Potrivit celor mai recente sondaje, date publicităţii în urmă cu două săptămâni, ea se situează la mare distanţă de restul candidaţilor şi ar putea obţine cu mult peste 40 la sută din totalul voturilor, în timp ce următorul candidat, actualul comisar european pentru Uniune Energetică, Maros Sefcovic, rămâne sub 25 de procente din preferinţele de vot. Un sondaj o creditează pe Caputová chiar cu peste 50 la sută, ceea ce ar face ca un al doilea tur de scrutin să nu mai fie necesar. Valorile din sondaje reflectă starea de spirit a populaţiei, care îşi doreşte un stat de drept funcţional şi mai multă democraţie.

Un stat divizat ideologic

Dar Slovacia este o ţară ideologic divizată. Mulţi se lasă convinşi de propaganda populist-naţionalistă a coaliţiei de guvernare, compusă din social-democraţi, o formațiune a minorității maghiare şi un partid naţionalist de dreapta. Mai ales politicienii partidului social-democrat SMER al fostului premier Fico îi atacă mereu pe imigranţi, îl critică pe miliardarul George Soros, dar şi UE, pe jurnaliştii incomozi sau pe Caputová însăşi.

O consideră o "fanatică liberală", care "calcă în picioare familia tradiţională", susţin politicienii SMER. Ei se bazează pe declaraţiile lui Caputová, care personal nu respinge parteneriatul între persoane de același sex şi dreptul la adopţie al perechilor homosexuale, o temă contestată și în Slovacia. Fostul premier Fico o atacă pe Caputová pe această temă, declarând, cu dublu înţeles, că ţara are nevoie de o preşedintă cu "orientări normale". Adversarii ei susţin că doamna Caputová, care a divorţat o dată, ar fi lesbiană, deşi este cunoscut faptul că are un partener de viaţă. 

Maros Sefcovic, cel mai serios contra-candidat la funcţia de preşedinte, sprijinit de SMER, nu se coboară la acest nivel. În campania electorală el a încercat să se prezinte drept politician experimentat şi diplomat deschis. Dar în întrunirile din campanie a anunţat că el sprijină valorile conservatoare şi familia tradiţională, cu directă trimitere la Caputová. Rămâne de văzut în ce măsură îl va ajuta acest şpagat politic pe Sefcovic, care nu candidează oficial din partea niciunui partid.

Care va fi rezultatul alegerilor? Beata Balogová, redactor-şef la "Sme", cel mai mare cotidian din Slovacia, crede că scrutinul reprezintă un adevărat ”referendum asupra dilemei, dacă autocraţi precum Viktor Orbán inspiră guvernul nostru sau dacă suntem un stat cu instituţii democrate şi cu o presă liberă".