Sistemul de învăţămînt din Germania a primit note proaste din partea raportorului Onu de resort

După o inspecţie de zece zile efectuată în creşe, grădinţie şi şcoli, raportorul special al ONU pentru probleme de drept şi educaţie Vernor Munoz Villalobos a criticat ieri autorităţile de resort că nu depun suficiente eforturi pentru copii provenind din medii defavorizate. El a cerut iniţierea unei dezbateri publice despre structura, conţinutul şi organizarea şcolilor, o propunere cît se poate de obiectivă şi necesară .

Aşa cum a fost de aşteptat raportorul Onu a mai pus gaz pe focul dezbaterii stîrnită în Germania acum cinci ani după publicarea aşa numitului studiu-test Pisa, programul internaţional de supraveghere a nivelului de cunoştiinţe al elevilor. Studiul Pisa a demonstrat că în nici un alt stat puternic industrializat dependenţa succesului sistemului de educaţie şi învăţămînmt de originea socială, nu este atît de mare ca în Germania. In promovarea copiilor care vin din familii sărace sau de imgranţi, Germania a primit nota şase. Si astăzi lucrurile nu se prezintă mai bine, după cum a constatat raportorul Onu. Nu tot potenţialul copiilor este exploatat cum ar trebuie. El a criticat în special repartizarea prea timpurie a copiilor la liceele cu profil clasic şi tehnic, ceea ce duce la adîncirea inegalităţii sociale. In Germania educaţia este organizată la nivel regional. Studiul Pisa a demonstrat în mod şocant lacunele copiilor în privinţa cunoştiinţelor generale, global mediocre, sau mult sub nivelul copiilor din majoritatea ţărilor membre în OCDE, Organizaţia de cooperare şi de dezvoltare economică. Totuşi şocul Pisa a schmibat atitudinea autorităţilor germane care au iniţiat o serie de reforme, a mai constatat Vernor Munoz Villalobos. Există, a precizat el cu satisfacţie o situaţie înainte de Pisa şi alta după Pisa. In Germania dreptul la învăţătură şi educaţie este asigurat aşa cum o cere declaraţia universală a drepturilor omului. In trecut au comis o serie de erori dar nu se poate vorbi de încălcarea dreptuirlor omului în acest domeniu în Germania. Inainte de inspecţia de 10 zile a raportorului ONU, experţii germani în domeniu au criticat faptul că nu este posibil ca în interval de doar zece zile să-ţi faci o privire de ansamblu cuprinzătoare asupra compexului sistem de educaţie german sau să-ţi dai sema de progresele făcute. Politicienii germani au tras consecinţele de rigoare după publicarea Studiului Pisa. Astfel s-a căzut de acord ca învăţarea limbilor străine să fie începută mai devreme decît pînă acum. Copii străini trebuie să cunoscă mai bine limba germană iar şcolile primare au nevoie de ajutoare financiare suplimentare. A fost oare vizita raportorului Onu inutilă?. In nici un caz. Invăţămîntul şi educaţia reprezintă cheia integrării optime a copiilor străini. Propunerea lansării unei dezbateri privind rolul socităţii dar şi cel al şcolii pentru a nu se rata nici o şansă nu poate fi decît benefic într-o ţară ca Gemania confruntată nu de mult cu marile sale deficite în domeniul educaţiei şi învăţămîntului.